"Ultimele date publicate de INS arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", arată studiul.
Activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în procent de 51,8% de companii şi 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor.
"Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", potrivit cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
România se află în urma unor țări ca Cehia 30, Slovenia 33, Ungaria 34, Bulgaria 35, Polonia 38 și Slovacia 46.
Rezultatul este surprinzător, în contextul în care sectorul IT este puternic iar politicile publice sprijină acest domeniu de activitate.
"Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se precizează în analiză.
Punctele slabe ale țării noastre sunt politicile mediului de afaceri, investițiile, cheltuielile din PIB pentru educație.
"Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul.
La polul opus se află Elveţia, SUA, Suedia, Marea Britanie, Olanda şi Coreea de Sud. Germania este pe locul 8, China pe poziția 11 și Franţa pe locul 12. În top 20 mai sunt Japonia, Israel, Austria şi Estonia.
"Pandemia din 2020 a accelerat cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, iar tendinţa a continuat şi în 2021. Cele mai mari companii care cheltuiesc la nivel global pentru cercetare şi dezvoltare şi-au majorat aceste cheltuieli cu aproape 10%, ajungând la peste 900 de miliarde de dolari în 2021, mai mult decât înainte de pandemie", arată studiul.
Dezvoltarea a fost determinată de: hardware şi echipamente electrice pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, software şi servicii IT&C, produse farmaceutice şi biotehnologie şi construcţii şi metale industriale.
Tranzacţiile cu capital de risc (VC) au crescut cu 46% în 2021. America Latină, Caraibe şi Africa au avut cea mai puternică creştere a investiţiilor de capital de risc. În top 15 inovatori sunt SUA, Singapore, Germania, China, Franţa, iar Turcia, India, Iran urcă în clasament.