În ultima perioadă s-au luat măsuri pentru a scoate sălile de jocuri și „păcănelele” din spațiile fizice unde merg dependenții de acest fenomen, însă pe internet se găsesc mii de alternative. Mai grav este faptul că există legislație care-i protejează pe dependenți, dar numai în spațiile fizice, în sălile de jocuri, unde pot cere să nu mai fie primiți, în timp ce tentația se mută în mediul online, iar ofertele nici măcar nu pot fi blocate, pentru că algoritmii generează mii de variante de jocuri online către utilizatorii care nici măcar nu le pot respinge. În acest context, măsurile de protecție care pot fi aplicate ar reuși să salveze măcar copiii, ținându-i departe de „păcănelele” online. O dezbatere pe această temă avut loc recent, la Parlament, pentru modificări legislative care ar blca accesul minorilor la aceste tentații ale internetului.
Statisticile sunt îngrijorătoare, privind adicția tinerilor față de „păcănelele online”, chiar dacă s-au luat măsuri pentru reducerea celor cu prezență fizică. Datele publice arată că în acest moment, procentul tinerilor care practică jocuri de noroc online a crescut îngrijorător, iar România este pe locul 1 la gambling în rândul adolescenților, la nivel european: 18% din adolescenţii români joacă online, față de o medie UE de numai 14%. Participarea fetelor între 15-16 ani a crescut de la 2,7% la 8,7% în numai 5 ani. Vârsta medie de debut: sub 14 ani.
Această adicție este similară celei de droguri, iar clinicile din România le oferă deja celor afectați soluții pentru această problemă. La clinicile „Regina Maria”, de exemplu, există un proiect cu „8 pași prin care poți scăpa de dependența de jocuri de noroc”.
Dependența de jocuri de noroc reprezintă nevoia incontrolabilă de a manifesta acest comportament, în ciuda efectelor negative resimțite. Netratată, aceasta poate afecta semnificativ situația financiară, relațiile cu ceilalți, precum și alte aspecte ale vieții unei persoane – explică psihoterapeutul clinicii, Oana Nicolau, pe site-ul dedicat pacienților.
„În general, dependența se referă la un impuls necontrolabil de a consuma o anumită substanță sau de a se angaja într-un anumit comportament și incapacitatea de a se opri. Dependența se formează treptat și presupune schimbări ale neurotransmițătorilor chimici. În timp, comportamentul adictiv crește nivelul de dopamină din creier, ceea ce face experiența respectivă mai plăcută. Însă pe măsură ce persoana respectivă se va obișnui cu acest sentiment, va continua să repete comportamentul, încercând să obțină același efect. Același mecanism are loc și în cazul formării dependenței de jocurile de noroc – pentru o persoană care suferă de această afecțiune senzația de a paria sau de a juca este echivalentă cu dorința de a bea alcool a unei persoane care suferă de dependență de alcool”, mai spune psihoterapeutul.
Specialiștii care studiază adicțiile spun că așa cum în cazul alcoolismului există impulsul de a consuma o cantitate tot mai mare, în cazul jocurilor de noroc, persoana dependentă este dispusă să riște și mai mult pentru a obține acea stare de bine, considerând că dacă va continua să joace, va câștiga banii pierduți.
„În acest mod, se dezvoltă un cerc vicios și o dorință puternică de a se angaja în acest comportament, în timp ce capacitatea de a rezista impulsului scade: pe măsură ce dorința crește în intensitate și frecvență, capacitatea de autocontrol este slăbită”, mai explică psihoterapeutul.
Scutul digital pentru minori
Săptămâna trecută, o dezbatere pe tema înăspririi legislației pentru jocurile de noroc din mediul online a adunat la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor, parlamentari, oameni de afaceri, ONG-uri, reprezentanți ai elevilor și studenților, într-un dialog deschis care a avut loc la Senat, în cadrul evenimentului „Scutul digital al copilăriei”, organizat de Tribuna Consumatorilor și Asociația Sută la Sută Românesc, în parteneriat cu Senatul României, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României și Emblematic România.
Scopul a fost acela de a pune bazele unui manifest pentru protecția minorilor față de riscurile pe care le generează jocurile de noroc. Inițiativa educațională anunțată cu această ocazie – log-out-go-out - care va contribui la prevenirea și reducerea impactului acestui fenomen asupra minorilor, având în vedere faptul că accesul copiilor și adolescenților la jocuri de noroc trebuie protejat prioritar cu măsuri suplimentare de prevenție și educație. Platforma se lansează cu mesajul „Trăiește jocul, nu juca viața”. Platforma oferă tuturor celor implicați (tineri, părinți, profesori, terapeuți) resursele necesare pentru a face față provocării reprezentate de tentația gamblingului.
Platformă europeană de identificare
O măsură care s-ar putea lua, pentru a-i ține pe copii și pe tineri departe de „păcănenele online” ar fi introducerea unei aplicații precum „UE Zero-knowledge Proof” care le cere utilizatorilor să dovedească vârsta, fără să transmită date personale. Aplicaţia e open source, gratuită, construită explicit şi pentru gambling online.
„Platforma nu trebuie să știe cine ești. Nu trebuie să primească CNP-ul tău. Nu trebuie să îți ceară poza buletinului. Nu trebuie să colecteze date personale inutile. Platforma trebuie să știe un singur lucru: ai sau nu vârsta legală pentru acel serviciu?”,a explicat, în cadrul dezbaterii de la Senat, senatorul USR Vasile-Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, care, pornind de aici, a făcut propunerea legislativă ca operatorii licențiați de jocuri de noroc online să fie obligați să folosească metode robuste, interoperabile și conforme cu standardele europene pentru verificarea vârstei - nu bife, declarații pe proprie răspundere etc.
Soluții legale pentru intervenția rapidă
Vlad Soare, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a adus în discuție faptul că este prioritară excluderea minorilor de la jocurile de noroc online, iar în acest sens, este necesară modificarea legii know your client. Demersul ar trebui să se poată realizat imediat, spune acesta, nu în termen de 30 de zile, pentru a nu se instala obișnuința și dependența.
Chiar dacă mulți invocă pericolul reprezentat de piețele negre, cifrele arată că măsurile legislative au efecte protectoare demonstrabile cu cifre. Sorin Ion, secretar de stat, Ministerul Educației, a evidențiat măsurile pe care instituțiile școlare le iau acum pentru prevenția și protecția elevilor: depistarea timpurie a comportamentelor de risc, rolul consilierilor școlari și al cabinetelor de asistență psihopedagogică, integrarea temei în orele de consiliere și dezvoltare personală, programele de informare pentru elevi și părinți. Cheia succesului stă însă în consolidarea colaborării școală–familie în semnalarea precoce a situațiilor de risc.
În cadrul aceleiași dezbateri, Lucian Teodor Rus, secretar general, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a evidențiat rolul controlului și supravegherii pieței, a practicilor comerciale și publicitare care vizează transparența ofertelor și a bonusurilor, complementar reglementării sectoriale a ONJN.
În România se poate folosi infrastructura europeană de verificare a vârstei, pentru un internet mai sigur. László Borbély, consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului, a evidențiat încadrarea protecției minorilor de aceste riscuri online în obiectivele de Dezvoltare Durabile ale Agendei 2030 a ONU.
O scrisoare comună va fi trimisă și către ANCOM pentru includerea României în mecanismul de coordonare european.