Programul „România Educată”, mult lăudat, deja implementat, în faza lui incipientă, dar aproape necunoscut de români, a revenit în atenția tuturor, la începutul acestei săptămâni, când președintele Klaus Iohannis a chemat liderii politici la dezbateri, pe această temă. Dincolo de cadrul festiv în care se vorbește întotdeauna despre acest program, situația reală arată că tinerele generații merg din rău în mai rău. Sociologul Marius Pieleanu comentează situația actuală a educației din țara noastră, descriind „două Românii” și cum vom da din ce în ce mai multă forță de muncă necalificată „la export”.
Sociologul Marius Pieleanu a făcut un studiu care arată că situația analfabetismului structural și funcțional din România este la fel de gravă ca în 1940. Conform statisticilor corelate de sociolog, 25% dintre copiii cu vârste de până la 15 ani, din mediul rural, fie nu au fost înscriși niciodată la școală, fie au abandonat deja educația. Această situație conduce la un dezastru socio-economic, pentru că aceste generații vor da viitorii asistați social și viitorii muncitori necalificați care vor merge la muncă în străinătate, pe bani puțini. „În anul școlar 2019-2020, unul din patru elevi din mediul rural, adică un total de 25%, nu s-a înscris în învățământul obligatoriu sau mulți dintre ei, dacă au făcut-o, au abandonat. Aceștia apar în limbajul curent ca analfabeți structurali (mai popular spus, nu știu să citească și să socotească). 36% dintre candidații de clasa a VIII-a înscriși la Evaluarea Națională nu au luat medie de promovare (înainte de contestație). Aceștia sunt analfabeți, numiți funcționali, în limbajul curent. Nu mi se pare întru totul inadecvat să adun aceste două cifre, pe care le consider a fi similare prin consecințe, pentru cerințele actuale și mai ales pentru cele viitoare ale unei vieți decente în societatea în care trăim”, comentează sociologul Marius Pieleanu. Ținând cont de faptul că 85% din suprafața României este în mediul rural, unde se concentrează circa 42% din populația țării, situația este gravă, iar sociologul o compară cu cea din perioada interbelică. Problema Programului România Educată este tocmai aceea că nu are absolut nicio soluție pentru această gravă problemă a României, mai spune sociologul.
Doar măsurile nedemocratice au dat rezultate
Niciun program social din ultimii 30 de ani nu a ținut cont de creșterea gradului de analfabetism și nu a venit cu soluții pentru reducerea acestui fenomen, mai spune sociologul, care amintește că doar metodele coercitive din timpul regimului comunist au dus la o scădere semnificativă a analfabetismului, până la o rată nesemnificativă de până la 2%. „În ciuda noilor legiferări, analfabetismul a rămas dominant. Statisticile epocii înregistrau în anul 1899 o proporție de circa 80% a populației analfabete, în comparație cu țări din vestul sau nordul european, unde procentul varia doar între 10 - 20%. După Primul Război Mondial, România a avut șansa ministeriatului reformator al lui Spiru Haret. În ciuda eforturilor sale, deși analfabetismul a scăzut, ponderea lui a rămas ridicată. O elită culturală strălucită și o muncitorime industrială calificată se formase deja, dar analfabetismul era majoritar. După 1948, autoritățile comuniste s-au angajat în cel mai amplu program de alfabetizare a populației, în special a celei rurale, astfel că pe la sfârșitul anilor 1950, România analfabetă era declarată că ar fi devenit o România educată. Nu degeaba comuniștii se lăudau cu salturile în istorie. Apoi cursul istoriei a redescoperit continuitatea prin evidențele rezultatelor școlare din anul de grație 2021”, explică Pieleanu, amintind, totodată, că au dispărut nu doar măsurile coercitive din perioada dictaturii, dar și orice alt mecanism care ar putea determina oamenii să își trimită copiii la școală, măcar prin sistarea ajutoarelor bănești pentru cei care abandonează educația. Pe de altă parte, în ultimele trei decenii au dispărut și alte mecanisme sociale, precum influența familiei, a comunității sau a Bisericii.
Astăzi, România analfabetă se află într-o similitudine ce frizează identitatea cu cea dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Rezultatele Evaluării Naționale recente sunt șocante. Să ne referim la câteva apărute în spațiul public.
Marius Pieleanu, sociolog
Mai puțini români cu studii superioare
Situația dezastruoasă a copiilor și tinerilor din mediul rural și din grupurile defavorizate, care nu se înscriu la școală sau abandonează până în clasa a opta, se va regăsi în statisticile din viitor, printr-o creștere alarmantă a numărului românilor cu venituri foarte mici sau care nu se vor putea întreține singuri. Munca în străinătate - spune sociologul Marius Pieleanu – nu este o soluție, dacă vom avea doar muncitori necalificați pe care îi vom „exporta” în Europa. Prin acest mecanism scăpat de sub control de statul român se va crea o pătură socială defavorizată. Fenomenul se regăsește și în statisticile privind studiile universitare, capitol la care România e pe ultimul loc din UE. „Pentru ca dezastrul să fie complet, acum câteva zile Eurostat a prezentat situația la nivelul Uniunii Europene a ponderii pe grupe de vârstă a persoanelor cu studii superioare. Suntem pe ultimul loc”, mai spune sociologul Marius Pieleanu, care comentează programul prezidențial „România Educată” și din perspectiva specialiștilor care ar fi trebuit să-l conceapă. „Din consultările prezidențiale, lipsesc marii creatori de educație reformatoare, profesorii Mircea Miclea, Marius Andruh, Lazăr Vlăsceanu, Adrian Miroiu, și lista poate continua. În schimb, au fost chemați ONG-iști. Pentru a face un astfel de program, era nevoie de adevărați specialiști și mai ales de soluții aplicabile imediat”, spune Pieleanu.