Economia românească a înregistrat anul trecut o creştere de 4,8%, cea mai mare de după 2008 şi a treia la nivelul Uniunii Europene. Privit strict sub aspect matematic, acest procent ar trebui să ne dea speranţe pentru viitor, dar el ascunde grave dezechilibre. În esenţă, vorbim despre o creştere economică nesănătoasă, bazată pe consum, în timp ce ramurile cu o valoarea adăugată mare, precum industria, construcţiile, transporturile etc., au continuat să aibă contribuţii periferice la creşterea Produsului Intern Brut. Deja am depăşit mijlocul acestui an, iar măsurile care să contrabalanseze această situaţie lipsesc cu desăvârşire.
Anul trecut, deficitul comercial s-a majorat cu peste un miliard de lei, ajungând la 9.958 milioane de euro (5,9% din PIB), iar pentru acest an este prognozat să sară la 11.550 milioane de euro (6,4% din PIB). Vom continua astfel să importăm mai mult decât exportăm, pe de o parte pentru că nu prea mai producem mare lucru prin ţară, iar pe de altă parte din cauza lipsei de competitivitate.
Investiţiile, din ce în ce mai mici
Statul şi-a limitat drastic investiţiile, iar fondurile europene au rămas doar pe hârtie. Cheltuielile totale pentru investiţii în 2016 (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) au fost de doar 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, cu mult sub nivelul programat, gradul de realizare fiind de numai 76,5%.
Situaţia pe primele cinci luni ale anului 2017 este şi mai catastrofală, statul reuşind performanţa să cheltuiască pentru investiţii mai puţin de un miliard de euro (4,1 miliarde de lei).
Similitudinea cu anul trecut este perfectă. La cinci luni, investiţiile au fost cele mai mici din ultimii 10 ani, raportat la perioade similare, deşi creşterea economică în primul trimestru a fost una record, de 5,7%. În aceste condiţii, creşterea economică bazată pe investiţii se amână şi mergem mai departe, în viteză, spre fundul prăpastiei, mizând pe creşterea axată pe consum.
Comerţul şi IT&C, vedetele PIB-ului
Contribuţia la creşterea economiei a sectoarelor cu valoarea adăugată mare, precum şi a agriculturii, o ramură tradiţională a economiei noastre, a fost anul trecut una derizorie, ea nedepăşind 0,5%. Dacă aportul agriculturii a fost zero, comerţul a contribuit cu 1,8%, iar sectorul IT&C cu 0,7%. De altfel, anul trecut, comerţul a înregistrat un avans la formarea PIB de 11%, el fiind devansat doar de sectorul IT&C, care a avut o creştere de 14,2% comparativ cu 2015. Per total, acest sector a cărui dezvoltare a fost impulsionată şi de stat în ultimii ani prin facilităţi fiscale, a contribuind la formarea PIB cu 42 de miliarde de lei, iar suma ar urma să crească la 46,3 miliarde de lei în acest an. De exemplu, comparativ cu agricultura, care anul trecut a participat la formarea PIB cu 29,7 miliarde de lei, distanţa dintre cele două sectoare se va majora anul acesta în condiţiile în care agricultura îşi va majora participaţia la formarea PIB doar cu 1,2 miliarde de lei în 2017 comparativ cu 2016.
0,1% ar urma să reprezinte contribuţia agriculturii la creşterea reală a PIB în 2017, după ce în 2016 a fost 0. Prognoza nu este optimistă nici pentru anii următorii.
Industria şi construcţiile rămân la periferie
După o creştere de 2,7% în 2015 comparativ cu 2014, industria a înregistrat un recul anul trecut, având o creştere de numai 1,7%. Rezultatul a fost puternic influenţat de scăderea consemnată în industria extractivă (-15,8%). Şi domeniul construcţiilor a consemnat o reducere de 4,8% comparativ cu 2015, ea fiind generată de scăderea cu 11,2% pe segmentul construcţiilor industriale. Pentru 2017, prognoza indică o uşoară revenire a construcţiilor, care ar urma să încheie anul cu o creştere generală de 3,8%. Probabil ca şi anul trecut, când iniţial se avansase o creştere de 4,2%, prognoza va fi infirmată, având în vedere că investiţiile statului se menţin la cota de avarie.
Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a ajuns la finalul anului 2016 la 92,532 miliarde de euro, în special ca urmare a majorării puternice a datoriei pe termen scurt.