Vineri, 5 noiembrie 2021, ora 18:00, în sala Auditorium a Institutului Goethe din Roma (Via Savoia 15),în cadrul celei de-a patra ediții a proiectului Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei (Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani) – realizat de Biblioteca Europeană din Roma în parteneriat cu cluster EUNIC Roma – Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cu Biblioteca Europeană din Roma, cu Sandro Teti Editore din Roma și cu Institutul Goethe din Roma, organizează prezentarea volumului Omulețul roșu de Doina Ruști, volum publicat într-o nouă ediție în italiană, revizuită și modificată la cunoscuta editură Sandro Teti Editore din Roma, în traducerea prof. Roberto Merlode la Universitatea din Torino. În dialog cu scriitoarea Doina Ruști se va afla Sandro Teti, editorul volumului, alături de reprezentanții Bibliotecii Europene și ai Accademia di Romania in Roma.
Participarea la eveniment se va face pe baza prezentării Certificatului Digital European COVID (Green Pass), în format digital sau tipărit, ori prezentând rezultatul negativ al unui test antigen sau molecular efectuat cu maximum 48 ore înainte, precum și a unui document de identitate valabil. Dispozițiile nu se aplică copiilor sub 12 ani. În interiorul sălii de expoziție sunt obligatorii purtarea măștii, precum și distanțarea de minimum un metru între vizitatori.
Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori europeni contemporani este un proiect ce prezintă o serie de scriitori din diferite țări europene. Ediția din acest an se desfășoară în perioada octombrie 2021 – iunie 2022 și va reuni scriitori din 10 țări europene: Austria (Forumul Cultural Austriac din Roma), Bulgaria (Institutul Bulgar de Cultură din Roma), Cehia (Centrul Cultural Ceh din Roma), Germania (Institutul Goethe din Roma), Italia (Biblioteca Europeană din Roma), Polonia (Institutul Polonez din Roma), România (Accademia di Romania in Roma), Slovacia (Institutul Slovac din Roma), Spania (Institutul Cervantes din Roma) și Ungaria (Accademia d’Ungheria a Roma).
***
DOINA RUȘTI (15 Feb 1957), cu strămoși veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat și cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde și haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic. În același registru fantastic sunt scrise și alte romane: Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste. În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei,a primit Premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil: „Mâța Vinerii - o jubilație stilistică, o literatură vitală, cum era Parfumul lui Suskind până la un punct și Laur al lui Evgheni Vodolazkin, de la alt punct, mai departe.” (Dan C. Mihăilescu).
Un loc special ocupă romanul Manuscrisul fanariot (2015), tradus parțial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu și liric pe alocuri. Alte romane adoptă un realism crud. Între acesta, Lizoanca, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă”, al Academiei Române, 2009.La publicarea primei ediții în italiană a romanului Omulețul roșu, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) și tipul de fantastic (Stato): „…un mondo allucinato, convulso, assurdo eppure coerente e reale quanto sa esserlo la fantasia, un bizzarro e imprevedibile Paese delle Meraviglie elettronico in cui Laura si avventura incantata e indomita come un’Alice telematica.” (Roberto Merlo -“Ritorno a Babele", Neos Edizioni, 2016, Torino).
Doina Ruști trăiește în București, este scenaristă, iar ocazional face și regie de film. A regizat un film de scurt metraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015, fiind selectat și în alte festivaluri internaționale. De asemenea, a scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2016) și scenariul pentru documentarul The Greek Slave (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania’s, 2015. Din 2019 a renunțat la catedra universitară, în momentul de față ținând doar cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană a Editurii Litera, București. Semnează cu pseudonimul Ruști, convinsă fiind că renunțarea la numele strămoșilor constituie una dintre marile încercări ale unui om. Scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase cotidiene sau reviste literare internaționale, între care El Mercurio (Santiago de Chille), Neue Zürcher Zeitung, Il Manifesto, Las Últimas Noticias, La Jornada (Mexico City), Stato Quotidiano, Turia, La Stampa, La Opinión, Il Libero, Magyar Nemzet, La Repubblica, Beijing Daily ș.a.