Fiecare minister e responsabil pentru transpunerea în legislația românească, dar de când am intrat în UE, acest proces este greoi, se face cu întârzieri de peste un an, iar de multe ori s-au făcut greșeli grave, care au schimbat sensul directivelor transpuse. Deși textele de lege care produc aceste transpuneri sunt, în mare măsură, transcrieri prin procedeul copy-paste, cei care lucrează la aceste documente reușesc să le întârzie uneori cu mai mult de doi ani de la data-limită pe care o prevede legislația europeană pentru adoptarea măsurilor de către statele membre, ba chiar reușesc să modifice sensul directivelor, introducând anumite pasaje care sunt convenabile, în acel moment, anumitor entități economice, inclusiv statului român, pe termen scurt, cu riscul de a se ajunge la infringement și la plata unor sume mult mai mari decât cele economisite prin transpunerea directivelor, cu sensul schimbat.
În ultimii ani au fost mai multe situații în care România a întârziat nepermis de mult transpunerea unor directive europene în legislația națională, iar unele acte normative au stârnit scandaluri uriașe. De exemplu, în anul 2020, Ministerul Justiției a reușit performanța de a copia greșit textul unei directive, schimbându-i sensul în părțile esențiale, astfel încât să-i transforme pe avocați în delatori, cu încălcarea flagrantă a secretului profesional și a mai multor drepturi ale omului.
Peste 1.500 de avocaţi din toată ţara au semnat o petiție, în ianuarie 2020, prin care cereau modificarea legii, pentru a împiedica transformarea lor în turnători de profesie, arătând că directiva europeană a fost transpusă „într-un mod cu totul greşit”, astfel încât România era în pericol de a fi condamnată la CEDO pentru dispoziţiile incluse în lege, care încălcau, simultan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României și condiţia legiuitorului european.
În acest caz, textul a fost modificat astfel încât să le servească mai ales procurorilor care urmăreau cazuri de corupție, avocații fiind obligați prin lege să raporteze imediat instituțiilor statului cazurile în care clienții lor ar putea fi anchetați pentru sume mari de bani obținuți ilegal. Astfel, s-ar fi ușurat munca anchetatorilor și s-ar fi colectat mai repede banii la bugetul statului, dar cu încălcarea gravă a principiilor de drept și a drepturilor omului, ceea ce ar fi dus, ulterior, la infringement și la condamnarea României la CEDO, adică la plata unor amenzi de milioane de euro – tot din bugetul statului.
54 de erori într-o singură lege
O altă directivă europeană transpusă greșit în legislația românească, ce putea amâna plata unor bani pentru investiții, făcând economie la bugetul statului, pe o perioadă scurtă de timp, a stârnit un scandal la nivel european, în anul 2021, când mai mulți membri ai CE au sesizat 54 de erori fundamentale în textul de lege românesc, schimbând sensul directivei. Este vorba despre directiva privind siguranța feroviară.
România a fost acuzată de Comisia Europeană că a făcut o legislație internă confuză, care lasă loc interpretărilor, folosind cuvinte, definiții și exprimări neconforme cu reglementările europene, dar și că nu a transpus integral anumite prevederi. Funcționarii statului român au reușit o asemenea performanță, lucrând la această transpunere din 2017 până în 2021. Grupul de lucru a fost format din doi directori din Ministerul Transporturilor și mai mulți șefi din Autoritatea de Siguranță Feroviară, care ar fi trebuit să finalizeze textul de lege până în iunie 2019, dar au depășit termenul cu doi ani, deși exista și în acest caz amenințarea cu demararea procedurii de infringement. Miza a fost întârzierea investițiilor în domeniul feroviar, pentru a se putea economisi astfel sume mari de bani la bugetul statului, pentru câțiva ani.
Legiferare în favoarea asigurătorilor
În domeniul transporturilor rutiere, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a acuzat în repetate rânduri transpunerea incorectă a unor directive europene, în special cele care reduc drepturile păgubiților RCA, dar și a directivei prin care statul român ar fi trebuit să acorde subvenții transportatorilor rutieri de persoane care preiau rutele mai puțin circulate, pentru a se asigura acoperirea la nivel național a transportului local, intra și interjudețean, directivă transpusă pe dos, astfel încât să ducă subvențiile către firmele arondate la administrațiile locale și județene, lăsând multe zone din țară izolate.
Legislația privind polițele obligatorii de asigurare auto (RCA) s-a transpus cu favorizarea firmelor de asigurări, eliminând dreptul de a alege service-ul și limitând reprezentarea – a explicat COTAR, confederația susținând că sub pretextul transpunerii unor norme UE, s-au introdus în legislația RCA modificări care stabilesc exclusiv de către asiguratori costul și soluția de reparație, limitând drepturile păgubiților. Și în acest caz a existat risc major de infringement.
Tot greșit au fost transpuse directivele privind eficiența energetică a clădirilor și alte directive de Mediu.
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că printre directivele cu termen depășit de transpunere în legislația românească se numără acum Directiva 2023/1791 privind eficiența energetică, al cărei termen de transpunere a expirat la 11 octombrie 2025. Deși statul este obligat să renoveze anual peste 3% din suprafața clădirilor publice pentru a atinge standardul de emisii zero, întârzierea implementării privează cetățenii de beneficiile unor clădiri eficiente, cu un consum energetic minim.
„În aceeași situație se află și Directiva RED III 2023/2413, crucială pentru independența energetică, unde, deși autoritățile pretind că au adoptat măsuri de transpunere, Comisia Europeană nu a emis avizul favorabil, semnalând o implementare incompletă sau defectuoasă. RED III impune un obiectiv obligatoriu la nivelul UE: minimum 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030 și urmărește ca Uniunea să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de acest termen”, explică reprezentanții fundației.
Statul nu protejează drepturile românilor
În cazurile de transpunere incorectă, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care poate impune penalități statului membru, declanșând procedurile de infringement, la fel ca în cazul întârzierii cu peste 2 ani a transpunerii în legislația națională.
În cea de-a doua situație suntem chiar în acest moment, cu 25 de directive pentru care a fost deja întârziată transpunerea în legislația românească.
„În prezent, România se confruntă cu un risc crescut de sancțiuni financiare masive, în condițiile în care 19 proceduri de infringement sunt deja active, iar alte 6 directive europene au termenele de implementare depășite. Analiza FACIAS arată că, în timp ce alte state membre europene utilizează aceste reglementări pentru a-și proteja consumatorii și a-și moderniza infrastructura, în România, drepturile românilor rămân doar pe hârtie. FACIAS a solicitat fiecărui minister responsabil să publice comunicările purtate cu Comisia Europeană și să indice motivele pentru care directivele europene nu au fost transpuse nici până în prezent în legislația națională”, a transmis fundația.
De asemenea, impactul inacțiunii guvernamentale lovește direct și în buzunarul românilor care apelează la credite, atrage atenția FACIAS. Directiva 2023/2225 privind contractele de credit de consum ar fi trebuit să fie în vigoare din 20 noiembrie 2025, dar încă nu s-a transpus. Aceasta oferă consumatorilor dreptul de retragere din contract în 14 zile, fără penalități.
„Deși proiectul se află formal în etapa de consultare publică, întârzierea transpunerii lasă cetățenii vulnerabili în fața unor decizii financiare luate sub presiune, fără acces la informații precontractuale standardizate și ușor de înțeles”, transmite fundația.
FACIAS cere identificarea celor responsabili pentru întârzierile în transpunerea directivelor UE, acțiuni care pot atrage penalități zilnice de zeci de mii de euro și sume forfetare de milioane de euro - sancțiuni care vor fi achitate din bugetul public.
Topul ministerelor cu restanțe la implementarea directivelor UE
FACIAS a făcut topul ministerelor responsabile de netranspunerea celor 25 de directive europene în legislația națională și solicită autorităților să comunice motivele pentru care termenele legale au fost depășite.
Ministerul Finanțelor – 8 directive
Ministerul Energiei – 6 directive
Ministerul Mediului – 5 directive
Ministerul Economiei – 2 directive
Ministerul Afacerilor Interne – 2 directive
Ministerul Justiției – 1 directivă
Ministerul Afacerilor Externe – 1 directivă