Jurnalul.ro Editoriale Austria ne-a tras iar pe roată

Austria ne-a tras iar pe roată

de Dan Constantin    |   

Mult așteptata intrare a României în spațiul Schengen s-a transformat într-un scandal european. Trântirea ușii în nas României și Bulgariei a arătat că dacă nu ai bască, nu poți trece ușor de vămile de la Nădlac și Curtici.

 

Reflexele imperiale care hrănesc la Viena orgoliile de dansatoare bătrână scoasă de pe scena politicii europene și trecută la garderobă funcționează și după un secol de la prăbușirea dualismului austro-ungar. Pe post de paznic la paltoane, pensionara fanată care își ascunde zbârciturile umblă în timpul spectacolului prin buzunarele celor care i-au lăsat hainele în păstrare și-i ușurează, fără rușine, de  bănuții găsiți. Asta este poza pe care și-o pune în vitrină perfida Austrie, care, cu toate retușurile posibile, nu-i poate ascunde năravurile din genă.

Mânia românilor față de ultimul gest dușmănos cu ștampilă austriacă adaugă încă o filă la dosarul de umilințe livrate de conducerea vieneză de-a lungul istoriei. Dacă privim acest volum nu găsim gesturi de prietenie la adresa românilor pornite de la dinastia Habsburgilor. Mai multe războaie și represiuni sângeroase marchează ținta permanentă pusă de Viena pe teritoriile românești privite și administrate de ocupanții imperiali sau aliații lor doar pentru stoarcerea de bogății din „coloniile” valahe și transilvane. Pe acest fond nu trebuie să ne mire decizia de acum a guvernului duplicitar și profund mincinos de la Viena.

Austria a folosit mecanismul Uniunii Europene pentru a lovi regulile Uniunii Europene. Acest „flagrant” în care a fost prinsă deschide o falie, încă una, în încrederea în instituțiile de la Bruxelles, mai ales dacă Parlamentul, Comisia și Consiliul European nu vor reuși să corecteze rapid nedreptatea făcută României și Bulgariei.

Parlamentul European a deschis o tribună pentru prezentarea problemei, dar căruța de vorbe frumoase la adresa României nu valorează nimic dacă nu se transformă într-o decizie, un act care să condamne agresiunea față de cetățenii români și europeni, cărora li se ridică un zid în calea libertății de mișcare.

Președintele Iohannis se află acum la Consiliul European, forul care reunește șefii de stat și de guvern ai UE. Cum se luptă pentru a pune în mișcare o decizie reparatorie față de votul austriac? Deja, un larg curent de opinie îl face principal răspunzător pe Klaus Werner Iohannis pentru „eșecul Schengen”. Legăturile lui strânse cu Austria sunt de notorietate: le-a pus covorul roșu firmelor și oamenilor de afaceri austrieci care au găsit în primarul Sibiului un susținător al intereselor lor. Nășiile și filierele discrete cu lumea lumea teutonă adaugă un lest care îi direcționează previzibil orientarea, oricum greoaie a președintelui, în situații de conflict cu interesele naționale. Onorurile întoarse spre acesta din landuri – decorații, vizite oficiale și private - au efect de bumerang, lovind soclul prezidențial. Va reuși să spargă acest nor de neîncredere care îl învăluie printr-o poziție fermă, dar mai ales eficientă la Consiliul European? Deja Iohannis, cum a pus pasul la Bruxelles, s-a desolidarizat de boicotarea, de instituțiile statului român asupra Austriei. Acțiunile pornite de consumatorul român, de a renunța la serviciile băncilor și benzinarilor sub steag alb roș, ca reflex la palma primită de la Austria, nu sunt încurajate de președintele român. El pune piciorul pe frână pentru a opri valul de ostilitate la adresa celor care au votat împotriva extinderii Schengen, criticându-i pe sfătuitorii și vânătorii de responsabili ai eșecului. El îndeamnă doar la acțiuni diplomatice, deși nu am uitat geaca roșie pe care o îmbrăca la protestele de stradă din București pentru a răsturna guvernul democratic ales. 

O poziție care se leagă ca un fir roșu plasarea în Piața Mare a Sibiului a statuii baronului Brukenthal, cel sub a cărui administrare a fost executat la Alba Iulia supliciul tragerii pe roată a lui Horea și Cloșca, conducători ai Revoluției antihabsburgice din 1784.

 La Bruxelles dau în clocot câteva scandaluri care trec în plan secund conflictul româno-austriac. Parlamentul European este zguduit de ancheta care vizează mecanismul de influențare cu bani peșin a deciziilor. Frumoasa grecoaică Eva Kaili este ținta perfectă pentru a face din cercetarea cazului o poveste care sparge audiența televiziunilor. Valize cu bani, descinderi la europarlamentari, amantlâcuri se țes prea strâns, după „modelul Kovesi”, care livra  cazuri intens mediatizate poticnite apoi în fața judecătorilor.

Mita ar fi fost dată de Qatar, emiratul superbogat devenit gazdă a campionatului mondial de fotbal. Sunt câteva coincidențe care pot fi absolut întâmplătoare în cazul Kaili. La Bruxelles s-au dat lupte de stradă după ce Belgia a fost eliminată prematur din competiția din Qatar. După câteva zile se declanșează operațiunea filiera qatareză, care diabolizează un stat prosper, cu reguli foarte stricte, care nu admite propaganda LGBT+ nici oaspeților veniți la campionatul mondial. Un val de proteste sub steagul curcubeului se dezlănțuie la nivel global, iar scandalul de acum vine mănușă pentru acest curent. Supărarea pe Qatar se extinde acum și asupra companiei Qatar Airways, care obținuse acces nerestricționat pe aeroporturile europene. În focul anchetei care vrea să rezolve toate problemele politice și de relații ale UE cu terțe piețe, intră și Marocul, care, supărare și mai mare, a pătruns până în semifinalele campionatului mondial.

 Așa înțelegem mai exact cum se fac jocurile. Românii și bulgarii sunt adepții familiei tradiționale și nu au bască pentru Schengen. 

Qatar, gazdă de competiție mondială, pentru că a cheltuit sute de miliarde de euro, nu are nici el bască, dar poate trimite spre Europa  vasele metaniere cu GNL, pentru care nu se aplică embargou. Principiile libertățiilor LGBTQ+ nu funcționează și la hidrocarburi.

Subiecte în articol: România schengen Austria
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri