România este una dintre țările Uniunii Europene grav afectate de fenomenul deșertificării. Cele mai vizibile efecte ale acestui fenomen sunt zona Olteniei (zona cuprinsă între Corabia, Calafat și Craiova). Aici, în locuri unde altădată erau pajiști și păduri nu mai este astăzi decât nisip. Nu mai puțin de 100.000 de hectare întinse de-a lungul Dunării au devenit o zonă aridă, deșertificată. Extinderea fenomenul a devenit mult mai vizibilă în ultimii 20 de ani. De exemplu, acum 50 de ani pădurile reprezentau 12% din suprafața județului Dolj, iar la ora actuală putem vorbi de numai 7%, mai grav fiind faptul că această suprafață este într-o scădere continuă. Zona supusă deșertificării, caracterizată de un climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafața totală a României, fiind, în general, amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și vestul Câmpiei Tisei.
800.000 de hectare de teren arabil riscă să devină aride în cel mult un deceniu. Cele mai afectate de fenomen sunt județele Olt, Dolj și Mehedinți. În Oltenia 1.000 de hectare de soluri fertile se transformă în dune de nisip în fiecare an. Fenomenul se face simțit însă și în sudul Moldovei, și în vestul României.
Ce propune viitoarea strategie
Potrivit noii strategii naționale de prevenire și combatere a deșertificării, România are nevoie, printre altele, de crearea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole. Estimările indică o suprafață de 56.000 de hectare de perdele forestiere pentru protecția a circa 2-3 milioane de hectare de terenuri agricole în Oltenia, Dobrogea, Câmpia Română și S-E Moldovei). De asemenea mai sunt necesari 1.752 km (5.257 de hectare) de perdele de protecție forestiere pentru protecția drumurilor naționale și autostrăzilor. Planul de măsuri pe care îl va propune viitoarea strategie mai vizează extinderea suprafețelor cu agricultură conservativă (3.000 de hectare), alegerea unei tehnologii optime pentru irigații pentru a preveni risipirea apei, construirea a două lacuri de acumulare, reabilitarea sistemelor de irigații pentru a acoperi o suprafață de 1,2 milioane de hectare, săparea a 200 de puțuri de mare adâncime, ameliorarea a 50.000 de hectare de terenuri sărate. În plus, va fi monitorizată o suprafață de 8 milioane de hectare din punctul de vedere al compoziției chimice, vor fi certificate calitativ un milion de hectare, vor fi împădurite 10.000 de hectare de terenuri nisipoase și alte 10.000 de hectare de terenuri alunecoase. De asemenea, vor fi reabilitate ecologic 50.000 de hectare de pădure afectate de uscare și alți factori dăunători.
Se plantează 56 ha de pădure
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri în valoare de 730 de milioane de euro, din care se vor crea 56 de hectare de păduri noi şi se vor reface habitatele forestiere degradate. La sfârșitul săptămânii trecute a fost semnat primul contract prin PNRR pentru împădurire. Proiectul are un buget în valoare de 6 milioane de lei, pentru înființarea unei suprafețe de pădure de 82,3 hectare. Pe această suprafață vor fi plantați puieți forestieri de salcâm și stejar, începând chiar din această primăvară. Pe lângă finanțarea pentru plantația propriu-zisă, acoperită integral din fondurile PNRR, beneficiarul va primi suplimentar, pentru o perioadă de 20 de ani, o primă de sechestrare de carbon în valoare de 456 de euro/an/ha.
12 mil. ha terenuri agricole, afectate
Circa 12 mil. ha terenuri agricole, din care aproximativ 80% terenuri arabile, sunt afectate de una sau mai multe limitări, cum sunt: seceta frecventă (7.100.000 ha), exces periodic de apă (3.781.000 ha), eroziunea hidraulică a solului (6.300.000 ha), alunecări de teren (702.000 ha), eroziune eoliană (378.000 ha), soluri saline şi alcalice (614.000 ha), aciditate puternică şi moderată (3.424.000 ha), conţinut redus şi foarte redus de humus (7.485.000 ha), conţinut mic şi foarte mic de fosfor accesibil (6.330.000 ha); conţinut mic de azot total (5.110.000 ha), conţinut mic de potasiu accesibil (787.000 ha), carenţe de zinc (1.500.000 ha), poluare chimică a solului (900.000 ha), poluare cu petrol şi apă sărată (50.000 ha), soluri degradate prin diverse lucrări (30.000 ha), ocuparea (acoperirea) cu reziduuri solide (25.000 ha) etc. În plus, în spaţiul nostru geografic există o mare suprafaţă de terenuri cu deficit de apă, afectate periodic sau permanent de secetă (deşertificare), pe care producţia vegetală are un caracter incert, fiind dependentă strict de mersul vremii.
„Este un lucru bun că se face o strategie antideșertificare, dar să vedem cum se va aplica, pentru că fosta strategie a rămas mai mult pe hârtie. Ținând cont că România pierde 1.000 de hectare de teren arabil anual prin deșertificare, perdelele forestiere sunt un lucru benefic, dar avem mai mulți factori care pot afecta realizarea acestei strategii. De exemplu, numărul foarte mare de parcele, peste 64 de milioane de parcele, la fel ca în 1907, lipsa contractelor de arendă cu drepturi și obligații clare și cu contracte pe termen lung care să permită arendașilor realizarea investițiilor și recuperarea lor, inclusiv investițiile în realizarea perdelelor forestiere. România a avut și încă are unul dintre cele mai performante institute de pedologie din Europa care deține date privind starea terenurilor, inclusiv despre zonele cu cel mai mare risc de deșertificare. Din păcate însă, institutul, ca toată cercetarea românească de altfel, are astăzi o mare problemă legată de schimbul de generații. Tinerii nu mai vin în cercetare din cauza salariilor mici și a lipsei de perspectivă”.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
Strategia propune proiectarea şi executarea amenajărilor antierozionale pentru 200.000 ha și a alunecărilor de teren pe 50.000 ha, reconstrucția ecologică a pădurilor pe 100.000 ha, monitorizarea stării de sănătate a pădurilor și a solurilor forestiere pe 6,9 milioane ha, măsuri pentru prevenirea degradării prin destructurare și crustificare a solului pe un milion de hectare, măsuri pentru prevenirea degradării solului prin compactare pe un milion de hectare etc.
Ce spunea Curtea de Conturi
Ministerul Agriculturii nu a implementat în ultimii 20 de ani „Strategia naţională pentru combaterea deşertificării” şi nici nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combatere a eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc, arată inspectorii Curţii de Conturi într-un raport de audit al performanţei cu tema „Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”, publicat la sfârșitul lunii iulie a anului trecut. Raportul arată că România este una dintre ţările membre UE afectate serios de deşertificarea solului şi că principalele regiuni geografice susceptibile la degradarea solului prin aridizare (secetă) şi posibilă deşertificare sunt:
- Câmpia de Vest, unde 1.497.560 de hectare se află sub risc de secetă şi deşertificare;
- Podişul Transilvaniei, unde 687.608 hectare sunt supuse riscului de degradare prin secetă şi deşertificare;
- Câmpia Română, Podişul Moldovei şi parţial Dobrogea prezintă riscul cel mai mare de deşertificare şi degradare prin secetă a solului, pe o suprafaţă totală de 8.312.706 hectare.