După cum scria în ediția de ieri cotidianul Jurnalul, ministra Mediului demisă Diana Buzoianu vrea să toace câteva milioane de euro pentru o campanie de informare și conștientizare privind prevenirea generării deșeurilor. Încă de la integrarea României în UE, în urmă cu aproape 20 de ani, problema deșeurilor s-a aflat permanent pe lista scurtă de priorități a autorităților centrale și locale. Că astăzi suntem încă foarte departe de atingerea țintelor fixate de Bruxelles pentru colectarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor, indiferent de natura lor, nu este din cauza faptului că la nivel național nu este conștientizată problema deșeurilor. Existența gropilor ilegale de gunoi, reciclare făcută mai mult pe hârtie au cauze mult mai adânci decât lipsa informării și ele țin de administrațiile locale care, de multe ori, reacționează doar când apar scandaluri sau când îi ard la bani comisarii Gărzii Naționale de Mediu. În timp ce la București ministra interimară Diana Buzoianu se pregătește să arunce pe geam 16 milioane de lei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene ne înfundă cutia poștală cu amenzi pentru că nu am rezolvat problema gropilor de gunoi.
România continuă să înregistreze restanțe foarte mari în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor. Reciclăm doar 12%, față de 50% cât este media în Uniunea Europeană. Garda Națională de Mediu avertizează că deșeurile colectate la nivel național nu sunt reciclate pentru că primăriile nu își fac treaba. Pe de altă parte și primarii se apără spunând că investițiile în acest domeniu sunt foarte mari. Oricum, nimeni nu invocă lipsa de cunoaștere a problemei deșeurilor pe care acum, înainte de a pleca din funcție, ministra Diana Buzoianu și-a propus să o rezolve cu 16 milioane de lei.
Un raport al Gărzii Naționale de Mediu, elaborat după controlul tematic desfășurat în 2025 pentru anul de referință 2024, arăta că România este încă departe de un sistem capabil să transforme reciclarea într-un rezultat constant. Chiar și Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), care se dovedește a fi un succes la nivel național, a prins foarte puțin în zona rurală și asta nu pentru că oamenii de aici nu au fost informați despre ce au de făcut, ci pentru că există extrem de puține aparate de colectare a PET-urilor.
În București autoritățile sunt depășite de situație
Dacă este să vorbim despre București, cel mai mare oraș al țării și cel mai mare generator de deșeuri, a fost împânzit cu platforme subterane pentru colectarea separată a deșeurilor pe fracții, dar ele sunt nefuncționale de peste un an. Potrivit raportului „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București, autoritățile locale par depășite de situație și nu au un plan pentru a rezolva problema deșeurilor. Raportul avertizează că infrastructura actuală este depășită, iar soluția clasică, ce pune accent pe depozitare, nu mai poate face față volumelor tot mai mari de gunoaie generate de Capitală.
România are una dintre cele mai ridicate rate de depozitare a deșeurilor din Uniunea Europeană, cu 74,3% din totalul deșeurilor generate trimise la rampele de gunoi, și una dintre cele mai reduse rate de reciclare, de doar 12%.
„Ne dorim o campanie creativă, inovativă și cu impact real, care să ajungă la oameni și să îi transforme în parteneri activi pentru o țară mai curată și mai sănătoasă. Vrem soluții serioase, idei bune și o campanie care să schimbe, concret, felul în care vorbim și acționăm atunci când vine vorba despre deșeuri”.
ministra demisă Diana Buzoianu, postare pe site-ul USR
Bruxelles-ul ne-a dat întâlnire cu judecătorii de la CJUE
Pe data de 30 ianuarie 2026, Comisia Europeană a decis să inițieze o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor care îi revin în ceea ce privește depozitele de deșeuri în temeiul Tratatului de aderare a României și al Directivei privind depozitele de deșeuri [Directiva 1999/31/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/850], potrivit unui comunicat al Comisiei. Prin derogarea tranzitorie acordată în temeiul Tratatului de aderare s-a permis ca anumite depozite de deșeuri să funcționeze până la 16 iulie 2017, dată după care toate depozitele de deșeuri neconforme urmau să fie închise și reabilitate. România a raportat că au fost închise și reabilitate 92 de depozite de deșeuri, însă 15 dintre acestea funcționează în continuare, fără a avea planuri clare de reabilitare. Din acest motiv, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida înregistrării unor progrese, autoritățile române nu au soluționat pe deplin problemele semnalate, deoarece 9 depozite de deșeuri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”, arăta Comisia Europeană.
România a fost condamnată în decembrie 2023 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități de 600 de euro/zi pentru fiecare depozit neconform de deșeuri neînchis.
Cum arată sancțiunile
Conform OUG 92/2021, actualizată prin Legea nr. 17/2023, persoanele fizice care aruncă deșeurile amestecate riscă amenzi între 5.000 și 15.000 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenzile ajung la 60.000 de lei.
De asemenea, pentru arderea sau îngroparea deșeurilor, amenzile ajung până la 45.000 de lei pentru cetățeni și 70.000 de lei pentru firme, iar „bonusul” este dosarul penal.
Abandonarea deșeurilor în spații publice este sancționată cu amenzi și obligativitatea curățării terenului, iar pentru firme se poate ajunge la confiscarea vehiculului folosit.
SMID-urile nu sunt complet funcționale
România a investit peste un miliard de euro în dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), cea mai mare parte a banilor fiind fonduri europene nerambursabile. Problema este că multe dintre acestea nu sunt funcționale. Au fost proiectate fără o strategie clară, cu date incorect colectate, nefiind adaptate specificului fiecărui județ, iar rezultatele se văd astăzi, arăta un raport al Curții de Conturi. Structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată.