Situația drogurilor a fost scăpată de sub control în următorii ani, când traficanții au intrat în școli, iar polițiștii i-au lăsat să-și desfășoare activitatea, sub pretextul că se urmăresc rețelele mari de trafic, la nivel european. De anul trecut, Poliția a-nceput să-i vâneze și pe micii „dealeri”, inclusiv pe cei care au rețele de distribuție în instituțiile de învățământ, dar trendul a fost deja creat și riscul este să se generalizeze.

Cea mai recentă anchetă a Organizației Salvați Copiii România arată că 3 din 10 copii știu pe cineva care a consumat substanțe psihoactive (droguri), iar un adolescent din doi recunoaște că a fumat în ultima săptămână. De fapt, procentele ar putea fi mult mai mari, a explicat, pentru Jurnalul, Ciprian Grădinaru, sociologul care a coordonat studiul, pentru că cei mai mulți nu declară consumul, chiar și atunci când cercetarea științifică se face sub protecția anonimatului.

Sociologul spune că un prim indiciu care arată că declarațiile respondenților pot fi puse sub semnul întrebării este faptul că atunci când copiii sau adolescenții din acel procent de 3% care declară că au consumat droguri spun că au folosit marijuana - care este cel mai slab psihoactiv -, dar al doilea enumerat este LSD, unul dintre cele mai puternice droguri, ceea ce arată că menționarea drogului ușor ar putea fi doar o încercare de a diminua gravitatea faptelor recunoscute pentru cercetare. 

Publicul concertelor și festivalurilor e deja dependent

Studiul Salvați Copiii lansat săptămâna trecută arată o incidență ridicată a consumului de psihoactive, dar și de alcool și țigări, în mediul școlar sau în proximitatea copiilor. „Copiii cu vârsta peste 14 ani consumă în număr mai mare alcool și tutun: astfel, 27% afirmă că au consumat alcool, 19% au fumat țigări obișnuite, 11% - tutun încălzit, iar 16% au vapat, în ultima săptămână. Cu toate acestea, doar 3% dintre copii afirmă că au consumat personal substanțe psihoactive/droguri, fără nicio diferențiere privind vârsta, genul sau mediul de rezidență. Având în vedere incidența mare a consumului în grupul de egali și caracterul dezirabil al unui răspuns în cazul consumului propriu, datele acestea trebuie interpretate cu atenție, cel mai probabil procentul fiind subestimat. Dintre cei care spun că au consumat personal, cei mai mulți spun că au făcut acest lucru de mai multe ori (peste jumătate dintre ei), iar substanța cea mai consumată este canabisul, urmată de ecstasy și LSD”, arată studiul.

Astfel se explică de ce au apărut foarte multe probleme, în ultimii ani, la marile concerte și festivaluri organizate în România. Sociologul mai spune că factorul care influențează cel mai mult acest comportament al copiilor și adolescenților este anturajul, iar pericolul persistă pentru că părinții nu știu cum să recunoască semnele adicției. Nu există nici prea multe posibilități de educare a familiilor pentru a preîntâmpina consumul de droguri în rândul minorilor, dar nici un interes din partea părinților care ar putea cere sprijin în acest sens.

„Legalele” au creat trendul necesar

Ceea ce se poate observa din statisticile anuale, din ultimii 20 de ani, este faptul că a crescut brusc consumul de droguri în România după ce au fost închise și declarate ilegale magazinele care vindeau „etnobotanice”, dar sociologul spune că trendul în țara noastră a fost creat prin deschiderea acestora, apoi a fost o trecere firească spre drogurile de risc și de mare risc.

Mai mult, cercetătorul a explicat că acele psihoactive considerate legale până la un moment dat produceau o adicție mult mai puternică decât celelalte droguri, iar medicii nici măcar nu aveau remediu pentru cei care ajungeau la dezintoxicare, existând și riscul de a le crea o dependență în plus, prin substanțele folosite în celelalte tratamente ale consumatorilor de stupefiante. Astfel s-au creat adicțiile și a crescut exponențial numărul celor dependenți.

„Dealerii” au fost lăsați în pace de Poliție

Astfel s-a ajuns la situația în care copiii și tinerii au fost atrași, în toată România, în cercuri de prieteni consumatori de droguri (mai mult sau mai puțin ușoare), iar cei care refuză devin, de obicei, victime de bullying. Surse din Poliție au declarat, pentru Jurnalul, că în acești ani școlile au fost primele vizate de dealeri care fie au vândut direct, fie prin intermediul unor elevi deja dependenți și care sunt folosiți pentru a atrage cât mai mulți consumatori, nefiind plătiți, ci obținând prin această activitate substanțele pentru propriul consum.

Un alt semn rău pentru societatea românească este faptul că foarte mulți copii și tineri sunt la curent cu toate substanțele nocive care se găsesc pe piața românească și care i-ar putea afecta. „Observăm că majoritatea copiilor au auzit de cel puțin una dintre substanțele psihoactive menționate în studiu. Dacă pornind de la mediul de rezidență și gen nu există diferențe semnificative, când vine vorba de grupele de vârstă, copiii peste 14 ani afirmă că au auzit într-o proporție mult mai mare de toate tipurile de substanțe psihoactive, comparativ cu copii sub 14 ani”, mai spun cercetătorii de la Salvați Copiii.

Din răspunsurile minorilor, sociologii au aflat ce consumă copiii, cu precădere: cafeaua, urmată de băuturi alcoolice și energizante - 4 din 10 copii spun că au consumat cafea în ultima săptămână; 2 din 10 copii spun că au consumat energizante sau băuturi alcoolice; un copil din 10 spune că a fumat/vapat în ultima săptămână. 

Consumul crește cu vârsta

„În cazul majorității substanțelor menționate, consumul crește odată cu vârsta copiilor, astfel: 

• 64% dintre copiii de 14 ani și peste au băut cafea în ultima săptămână; 

• 27% afirmă că au consumat alcool, iar 24% energizante;

• 19% au fumat țigări obișnuite, 11% tutun încălzit, iar 16% au vapat.

Consumul de alcool este mai răspândit în rândul băieților (22% vs 18%).

Contextul familial și starea de bine

Spre deosebire de situația anterioară anului 2014, când consumul de droguri, alcool și tutun era măsurat în cercetările din țara noastră în special în mediile defavorizate, acum este un fenomen general, care afectează toți tinerii. Cercetarea Salvați Copiii arată că mulți dintre cei care consumă substanțe nocive au o alimentație sănătoasă. „La nivel declarativ, copiii afirmă că au o alimentație sănătoasă, cu procente ridicate de legume, fructe, lactate și mâncăruri gătite. Totuși, merită remarcat consumul ridicat de dulciuri, băuturi carbogazoase și produse de tip fast-food. Deși în cazul majorității tipurilor de alimente nu remarcăm diferențieri de gen, mediu sau vârstă, merită menționat că în cazul băuturilor carbogazoase consumul declarativ este mai ridicat în mediul rural”, spune studiul.

Mulți dintre ei spun că sunt fericiți. „În linii generale, copiii acordă o notă medie de 7,44 din 10 la întrebarea cât de fericiți s-au simțit în ultimele două săptămâni. Analizând datele din perspectiva genului, observăm că băieții se declară semnificativ mai fericiți decât fetele, la fel copiii cu vârsta sub 14 ani, decât cei de vârstă mai mare și cei din mediul urban comparativ cu copiii din rural. Cele mai scăzute valori medii la acest indicator caracterizează fetele cu vârsta peste 14 ani din mediul rural, iar cele mai ridicate - băieții cu vârsta sub 14 ani din mediul urban”, mai arată cercetarea.

Nici depresia nu este o explicație pentru consumul de substanțe nocive. „Copiii de vârstă mică, băieții și copiii din mediul urban afirmă în măsură semnificativ mai ridicată că sunt fericiți, liniștiți sau energici, pe când copiii cu vârsta peste 14 ani, fetele și cei din mediul rural că sunt stresați, demoralizați sau deprimați”, mai arată cercetarea.

Sub 10% dintre copii descriu ca fiind neplăcută sau foarte neplăcută atmosfera din familie, neexistând diferențe din perspectiva genului, vârstei sau mediului de proveniență. „Atmosfera neplăcută din familie este puternic asociată cu scoruri semnificativ mai ridicate la indicatorii care măsoară stresul, demoralizarea sau deprimarea copiilor, cu aproximativ 3 puncte mai mult pe o scală de la 1 la 10. Numărul de prieteni este asociat pozitiv cu indicatori care măsoară starea de bine, precum fericirea sau liniștea, iar lipsa prietenilor este asociată puternic cu valori ridicate ale indicatorilor care măsoară stresul sau deprimarea. Ca și în cazul familiei, o atmosferă neplăcută în școală/clasă este asociată cu niveluri semnificativ mai ridicate de stres în rândul copiilor”.

Datele au fost culese online într-un sondaj de opinie care a vizat copii cu vârsta între 10 și 17 ani, în perioada noiembrie - decembrie 2023.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹