Jurnalul.ro Special Anchete Cine va răspunde pentru dezastrul de la Crevedia? Bilanțul celor mai terifiante explozii și incendii

Cine va răspunde pentru dezastrul de la Crevedia? Bilanțul celor mai terifiante explozii și incendii

de Ion Alexandru    |   

Exploziile fără precedent care au avut loc, la finalul săptămânii trecute, în localitatea dâmbovițeană Crevedia, soldate cu doi morți și 56 de răniți, reprezintă doar un ultim episod dintr-un lung șir de tragedii care au îngrozit România, în ultimele două decenii.

Dosare celebre, precum explozia de la Mihăilești, incendiul de la Maternitatea Giulești, accidentul aviatic din munții Apuseni sau incendiul de la Colectiv, s-au finalizat fie cu clasare, fie cu condamnări modice, fie cu condamnarea unor oameni nevinovați, cum este exemplul edilului Cristian Popescu Piedone, pus, anul acesta, în libertate, după un an de încarcerare fără motiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Alte dosare, în care trei spitale importante au luat foc în pandemie, ucigând pacienții internați, se află și la această oră în cercetare.  

 

În urmă cu aproape două decenii, la data de 24 mai 2004, pe DN 2, în dreptul localității Mihăilești, a avut loc un accident incredibil. Era ora 5.50, când un autocamion în care se aflau 20 de tone de azotat de amoniu, a fost implicat într-o coliziune. Ulterior, încărcătura transportată a explodat. Deflagrația a generat un crater cu o adâncime de 6,5 metri și cu diametrul de 21 de metri. 18 persoane și-au găsit, atunci, sfârșitul, printre care șapte pompieri, trei localnici, un reporter și un cameraman ai postului de televiziune Antena 1.

Proporțiile dezastrului au fost de neînchipuit. Bucăți din camionul care a explodat au fost aruncate peste casele și în curțile oamenilor din zonă, unele chiar și la sute de metri de locul nenorocirii.

Curtea de Apel Galați a soluționat definitiv acest dosar în luna martie a anului 2008, când Ionuț Neagoe și Mihai Gruia, reprezentanții a două companii de transport - Ney Transport SRL și Mihtrans SRL -, precum și Ion Gheorghe, ex-directorul Doljchim, au fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare.

Instanța a stabilit, tot atunci, plata unor despăgubiri civile în cuantum de 3,24 de milioane de lei și 430.000 de euro.

 

Incendiul de la Maternitatea Giulești - vinovată este asistenta care s-a dus la toaletă

 

În 16 august 2010 a avut loc una dintre cele mai cumplite tragedii din România, de după decembrie 1989. În Salonul Secției de Terapie Intensivă al clinicii de neonatologie a Maternității Giulești, din București, a izbucnit un incendiu care a cuprins întregul salon, focul luând pe loc viața a trei nou-născuți. Alți trei bebeluși au decedat ulterior, ca urmare a rănilor suferite în urma arsurilor.

Dosarul deschis atunci a fost instrumentat de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anchetatorii concluzionând că incendiul a survenit ca urmare a unui scurtcircuit la instalația electrică, mai exact la un cablu improvizat care alimenta cu energie electrică aparatul de aer condiționat. La acel moment, singura asistentă care era de serviciu pe secție, Florentina Cîrstea, a fost găsită vinovată de faptul că a ieșit din salon, pentru a merge la toaletă.

În 2015, Curtea de Apel București a pronunțat sentința definitivă în acest dosar. Florentina Cîrstea a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani și două luni, fiind obligată să plătească, în solidar cu Maternitatea Giulești, despăgubiri către părțile civile constituite în dosar în valoare de 4,3 milioane de euro. 

Electricianul Gigel Oprea, cel care ar fi improvizat cablul electric al instalației de aer condiționat, a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare. Iar Maternitatea Giulești a primit o amendă penală în sumă de 400.000 de lei.

 

Accidentul aviatic din munții Apuseni, soldat cu clasare

 

Tragedia aviatică din munții Apuseni a avut loc în 20 ianuarie 2014. Atunci, un avion de mici dimensiuni, care avea la bord un echipaj medical și care era pilotat de celebrul Adrian Iovan, a aterizat forțat într-o zonă împădurită. Adrian Iovan și studenta Aura Ion și-au pierdut viața.

Aparatul de zbor se deplasa către Oradea, unde medicii de la bord - Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru și Sorin Ianceu - urmau să preleveze ficatul de la un donator care suferise un accident vascular cerebral. 

Parchetul Militar a deschis, atunci, un dosar penal având ca obiect faptul că salvatorii au ajuns la locul prăbușirii avionului abia după cinci ore. De fapt, epava aparatului de zbor a fost găsită de niște localnici. În 11 februarie 2014, procurorii militari au început urmărirea penală pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, neglijență în serviciu și neluarea sau nerespectarea măsurilor legale de securitate în muncă.

Dosarul s-a soldat însă cu o clasare dispusă în cursul anului 2018.

 

Dosarul Colectiv, finalizat cu o condamnare abuzivă, pentru o faptă care nu există

 

O altă nenorocire incredibilă a avut loc în seara zilei de 30 octombrie 2015, în centrul Capitalei, când un incendiu a izbucnit în interiorul Clubului Colectiv, chiar în timpul unui concert. Încăperea în care a început teribilul eveniment nu avea geamuri și exista o singură ieșire. Focul a izbucnit după ce s-au folosit artificii de exterior, din pricina cărora s-au aprins lambriurile din lemn de pe stâlpi și tavan, precum și buretele special care capitona tencuiala, pentru antifonare. 65 de tineri și-au pierdut viața, iar 180 de persoane au fost rănite.

Anul trecut a venit și sentința finală în acest dosar. Fostul edil al Sectorului 4, actual primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare pentru că a autorizat respectivul club. Anul acesta, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că Piedone a fost încarcerat nevinovat și a dispus punerea sa în libertate.

Cei trei patroni ai clubului au fost condamnați la 6 ani și 4 luni, 7 ani și 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare. De asemenea, doi pirotehniști au primit câte 6 ani și 10 luni cu executare, iar doi pompieri au fost condamnați la câte 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

 

Incendiile din spitale, din timpul pandemiei, încă se cercetează

 

În perioada pandemiei de COVID-19, România a cunoscut alte trei tragedii. În 14 noiembrie 2020, Secția ATI a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț a luat foc, cel mai probabil de la o lumânare. Incendiul s-a soldat cu moartea a 15 pacienți. Tragedia face obiectul unui dosar deschis la Parchetul General, pentru ucidere din culpă. Ultima comunicare a anchetatorilor datează din 28 octombrie 2021, când a fost începută urmărirea penală față de șase persoane care au îndeplinit, succesiv, funcția de director interimar al respectivei unități medicale, dar și a doi medici ATI, pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și distrugere din culpă în formă calificată. 

La 1 octombrie 2021, alte șapte persoane și-au pierdut viața în urma unui incendiu izbucnit la Secția ATI a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Timișoara.

În ianuarie 2021 a avut loc, de asemenea, un incendiu la Spitalul Matei Balș, din Capitală, soldat cu cinci decese. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost finalizată ancheta penală, până în prezent.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: tragedii dosare romania
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri