Douăsprezece sticle de vin, 30 de cutii de bere şi 24 de pahare de câte 100 de grame de tărie, atât bea un român, în medie, într-un an, potrivit statisticilor. Adică 14,4 litri de alcool pur, calculat prin înmulţirea cantităţii consumate din fiecare băutură cu concentraţia în alcool a acesteia.
Pare puţin, însă acest consum ne plasează pe poziţia a cincea în lume, după belaruşi, moldoveni, lituanieni şi ruşi, potrivit celui mai recent raport dat publicităţii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care vizează anul 2015. Topul celor mai mari băutori este condus de ţările care preferă spirtoasele, ele depăşind cu mult pe cele în care consumul de bere sau vin este preferat.
Dă-i cu sticla pân-n la ziuă
Institutul Naţional de Statistică a publicat cercetarea “Coordonate ale nivelului de trai în România” în care se arată că în 2015 în ţara noastră consumul mediu a fost de o sticlă de vin, trei cutii de bere şi un pahar de 200 de grame de tărie, în fiecare lună. Adică 2,393 de litri de alcool în total, din cele trei tipuri de băuturi, ceea ce înseamnă 1,2 litri de alcool pur. Din consumul cumulat din cele trei tipuri de băuturi, de 2,393 de litri de alcool, numai 1,454 de litri este din comerț, restul provine din producţie proprie.
Berea, cea mai cumpărată. Cea mai consumată, dar și cumpărată băutură alcoolică este berea. Un român dă în medie 4,34 de lei în fiecare lună pe bere, potrivit cercetării INS. Cu acești bani omul își cumpără 1,167 de litri ceea ce înseamnă că este preferată berea la PET care este mai ieftină și se poate consuma în familie. Patronii consumă cea mai multă bere, respectiv 1,437 litri lunar, iar salariații 1,292 de litri.
Licoarea lui Bahus. Statisticile arată că românii consumă numai 233 de mililitri de vin din comerţ, în medie, pe lună, pe care dau 1,85 de lei. În realitate, ei beau 886 de mililitri, adică de aproape trei ori mai mult.
Cu alte cuvinte, românii îşi sting setea de vin apelând la producția proprie. Asta rezultă și din datele vinificatorilor care spun că producţia medie anuală este de 5,5-6 milioane de hectolitri, dar vânzările din piaţa abia dacă se ridică la 1,2-1,5 milioane de hectolitri, astfel că circa 4,5 milioane de hectolitri de vin, reprezintă autoconsum şi "piaţa neagră". Consumul de vin alb reprezintă circa 69% din totalul vinului consumat, urmat de vinul roşu cu 29% şi cel de vin rose care reprezintă abia 2%. Din punct de vedere al tipului de vin consumat, românii preferă vinul demidulce – 47%, demisec – 36%, sec – 12% şi dulce – 5%. Cei mai mari consumatori de vin sunt agricultorii, 1,541 litri, pensionarii, 0,953 litri și salariații 0,874 litri. Cel mai puțin alcool consumă șomerii (2,023 litri) și patronii (2,026 de litri).
Tăria curge la alambic. Doar 0,67 bani dă românul pe tării. Potrivit statisticilor INS, acesta cumpără, în medie, pe lună, numai 38 de mililitri, adică cam o gură de alcool. Aceleași statistici arată că, de fapt, consumă cam 200 de mililitri de tărie, aşa că autoconsumul e de bază când vine vorba despre țuică, palincă sau rachiu. Reprezentanţii industriei alcoolului susţin că în sate şi comune există peste 30.000 de cazane în care se produce „tărie”. Pe de altă parte, aproape fiecare român care are o casă „pe pământ se laudă cu propriul vin și cu propria-i țuică.
Tabel
Topul ţărilor cu cel mai mare consum
Consum total (l alcool pur) Distribuţie
Bere (%) Vin (%) Spirtoase (%) Altele (%)
Belarus 17,5 17,3 5,2 46,6 30,9
Moldova 16,8 30,4 5,1 64,5 0
Lituania 15,4 46,9 10,7 37 5,4
Federaţia Rusă 15,1 37,6 11,4 51 0
România 14,4 50 28,9 21,1 0
Ucraina 13,9 40,5 9 48 2,6
Andora 13,8 34,6 45,3 20,1 0
Ungaria 13,3 36,3 29,4 34,3
Cehia 13 53,5 20,5 26 0
Slovacia 13 30,1 18,3 46,2 5,5
Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii
25 ml. de alcool pur se găsesc în 500 ml. de bere, 200 ml. de vin, 100 ml. de ţuică, 60 ml. de whisky, votcă sau coniac, 30 ml. de palincă de 80 de grade, 40 ml. palincă de 60 grade.
Statisticile arată că în România autoconsumul e rege atunci când vine vorba despre vin şi ţuică