La nivelul Uniunii Europene, România se plasează printre ţările care au cele mai variate şi mari resurse energetice. Cu toate acestea, reuşim să avem printre cele mai scumpe facturi la energia electrică şi gaze raportate la puterea de cumpărare. Cei mai mulţi bani nu intră însă în conturile producătorilor, ci în buzunarele statului şi companiilor de distribuţie.
Potrivit unui studiu realizat de compania finlandeză de consultanţă VaasaETT în colaborare cu autorităţile de reglementare în domeniul energiei şi utilităţilor publice din Austria şi Ungaria, Bucureştiul se clasează pe locul şase din 29 într-un top al capitalelor europene din UE (plus Serbia, candidată la aderare) în care consumatorii casnici plătesc cele mai mari preţuri la energia electrică raportat la puterea lor de cumpărare. Astfel, ajustat la puterea lor de cumpărare, bucureştenii plăteau pe curentul electric, în octombrie 2016, un preţ echivalent cu 24,14 eurocenţi/KWh, în conţiile în care media europeană era de 20,38 eurocenţi/WWh. Ei sunt depăşiţi doar de locuitorii din Lisabona (29,94 eurocenţi/KWh), Berlin (29,44 eurocenţi/KWh), Praga (29,13 eurocenţi/KWh), Madrid (26,96 eurocenţi/KWh) şi Varşovia (26,49 eurocenţi/KWh), potrivit studiului. Din punctul de vedere al puterii de cumparare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau plătite de locuitorii din Helsinki (11,06 eurocenţi/KWh), Stockholm (13,09 eurocenţi/KWh) şi Tallinn (15,08 eurocenţi/KWh).
În Bucureşti, totalul costurilor de transport şi distribuţie a energiei electrice reprezintă 40% din preţul final plătit de consumatorii casnici, peste media europeană de 32%.
În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, bucureştenii stau ceva mai bine. Raportat la puterea de cumpărare, aceştia plătesc un preţ final de 5,95 eurocenţi/KWh, al noualea cel mai mic din Europa şi situat sub media UE care este de 7,17 eurocenti/KWh. Cele mai mici facturi la gaze, raportat la venituri, le achită locuitorii din Luxemburg (3,88 eurocenţi/KWh), Bruxelles (4,85 eurocenţi/KWh) şi Londra (4,93 eurocenţi/KWh), iar cele mai scumpe le achită locuitorii din Stockholm (18,71 eurocenţi/KWh), Lisabona (10,69 eurocenţi/KWh) şi Praga (8,77 eurocenţi/KWh). Dacă se elimină din calcul ajustarea la puterea de cumparare. Bucureştiul se află pe poziţia a treia în topul capitalelor UE în ceea ce priveşte ponderea costurilor de transport şi distribuţie în preţul final al gazelor la consumatorii casnici.
38% este ponderea tarifelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale, în condiţiile în care media UE este 28%