Cu toate că problemele din zonele urbane își găsesc astăzi rezolvarea cu ajutorul tehnologiei digitale, primăriile din localitățile autohtone nu sunt interesate să implementeze soluții de tip smart city. În pofida faptului că circa 70% dintre români își doresc orașe inteligente, doar 14% dintre localități au dezvoltat astfel de proiecte, majoritatea dintre acestea rezumându-se la câteva aplicații răzlețe, și acelea nefinalizate.
Traficul, poluarea, gestionarea deșeurilor, parcările, iluminatul public, relația dintre cetățeni și administrațiile locale sunt prioritățiile oricărei primării. Însă este destul de greu pentru acestea să accepte, să înțeleagă și să apeleze la soluții și la servicii informatice și de comunicații pentru a le rezolva.
Alba Iulia, soluții smart din fonduri private
Ca urmare a protocolului încheiat în decembrie 2016 cu Ministerul Comunicațiilor, Primăria a demarat proiectul pilot Alba Iulia Smart City prin care se derulează astăzi 106 inițiative încheiate cu 45 de parteneri. Prin aceste inițiative orașul dispune acum un ghid virtual pentru turiști, internet gratuit în zonele de interes ale orașului, iluminat public inteligent care a redus cu 50% consumul de energie, o aplicație mobilă prin care locuitorii pot sesiza primăria, un serviciu medical telefonic pentru copii și catalog digital în toate cele 20 de școli din oraș. Din cele 106 de soluții agreate, doar 60% au fost implementate și au avut rezultate în urma testării. Municipalitatea a asigurat doar logistica necesară și echipa care s-a ocupat de implementarea proiectelor.
„Estimăm că toate costurile proiectului pilot se ridică la peste 1,6 milioane de euro, investiți de cele 45 de societăți partenere. Companiile nu au fost obligate să ne declare costurile interne. Acestea și-au testat soluțiile lor de smart city în mediul real, de oraș. Promovarea este principalul lor avantaj pentru că soluțiile pot fi vândute apoi în alte zone ale țării.” Liviu Stanciu, manager comunicare Primăria Alba Iulia
Soluțiile pilot au fost testate în ultimii doi ani, iar în prezent sunt în lucru alte 40 de proiecte cu finanțare europeană.
Planuri mari pentru Brașov
În Braşov, au fost deja implementate 20 de inițiative smart și alte 10 sunt în derulare, în domenii care privesc siguranța în trafic, parcările, iluminatul public, piste de biciclete, wireless în locuri publice, comunicarea online între cetățeni și autoritățile locale. Proiectele sunt dezvoltate din fonduri europene și din bugetul local. „Brașovul are o intrastructură bună, însă este greu să atragem proiecte pilot din partea companiilor pentru că este un oraș mare și este complicat pentru acestea să investească”, ne-a explicat Cristian Macedonschi, președintele Asociația Smart City Brașov și consilier local. În plus, autoritățile vor să deschidă un centru expozițional și de congrese la Ghimbav în cadrul proiectului smart airport city, cea mai importantă inițiativă a municipiului.
„Intenționăm să oferim industriei și mediului de business un centru modern și bine dotat, iar în acest sens avem întâlniri cu experți de la Messe Munchen. Va fi dezvoltat pe circa 12 hectare și estimăm că investiția se va ridica la aproximativ 80-100 milioane de euro. Fondurile provin de la administrația locală și din fonduri europene nerambursabile, iar în acest sens avem discuții cu BEI și Banca Mondială”, Cristian Macedonschi
Ciugud, o comună ca-n Vest
În timp ce multe din orașele României sunt învechite și prost gospodărite, o localitate cu circa 3.200 de locuitori, comuna Ciugud din judeţul Alba, are astăzi peste 70 de proiecte avizate și 27 milioane de euro investite din fonduri europene, având astfel cea mai mare absorbţie de fonduri europene din tot mediul rural din România. Toate drumurile sunt asfaltate, au fost construiți 47 de kilometri rețea de canalizare și 45 de kilometri rețea de apă potabilă. Există piste de biciclete, iluminat public cu ajutorul energiei eoliene și a panourilor solare, wi-fi gratuit în locuri publice, achitarea online a taxelor și impozitelor. La toate astea se adaugă și prima școală smart din mediul rural care va fi construită dintr-o finanțare de 45.000 de euro.
330 de proiecte în 45 de orașe. 11 județe pe zero
Din cele 330 de proiecte dezvoltate în 45 de orașe ale țării, 106 sunt derulate numai în municipiul Alba Iulia. La mare distanță se află Brașov, cu 20 de inițiative, Timișoara și București, cu câte 19, Arad și Iași, cu câte 18 proiecte, Cluj Napoca – 16, Sibiu – 13, Oradea și Avrig – câte 12, Constanța și Piatra Neamț - câte 11, Hunedoara și Slatina – câte 6 proiecte. În 11 județe nu este derulat niciun astfel de proiect. În Sălaj, Harghita, Vaslui, Covasna, Vrancea, Buzău, Gorj, Vâlcea, Ialomița, Călărași și Teleorman autoritățile locale nu s-au preocupat de rezolvarea problemelor comunității prin soluții inteligente.
40 de milioane de euro este valoarea celor 330 de proiecte smart city
Orașele smart ale lumii
În topul celor mai inteligente orașe din lume se află Londra, New York și Amsterdam, potrivit clasamentului realizat de IESE Business Schools Center pe 2019 și prezentat de forbes.com. Capitala britanică găzduiește cele mai multe start-up-uri și programatori decât aproape orice alt oraș din lume și are o platformă de date accesată în fiecare lună de 50.000 de utilizatori. Capsulele Heathrow care asigură tranzitul pe aeroportul londonez sunt considerate o inovație în domeniu, iar prin proiectul Crossrail vor fi adăugate 10 linii noi de tren în oraș până la sfârșitul anului.
New York este cel mai important centru economic al lumii, aici desfășurându-și activitatea 7.000 de companii de înaltă tehnologie, însă politicile de coeziune socială lasă de dorit.
Amsterdam se remarcă prin accesul ușor la tehnologia financiară, eficiența energetică și cultură. În plus, circa 90% din gospodării au biciclete și un sistem avansat de servicii automatizate care asigură utilizarea acestora în comun. În prezent există un proiect care prevede interzicerea treptată până în 2025 a mașinilor pe combustibil.
București, pe locul 103 din 174 de localități aflate în clasamentul orașelor smart din lume