Cartea este unul dintre cele trei manuscrise recent regăsite ale scriitorului, care au ținut primele pagini ale presei internaționale încă din luna august a anului 2021. Anunțul despre descoperirea a mii de pagini inedite din opera lui Céline, unul dintre cei mai importanți autori ai secolului XX și scriitorul francez cel mai tradus după Marcel Proust, a apărut în Le Monde, pe data de 4 august 2021, însoțit de povestea dispariției lor. Respectivele manuscrise, scrisori şi fotografii erau considerate pierdute din 1944, de la eliberarea Parisului. Descoperirea îi aparţine criticului dramatic Jean-Pierre Thibaudat, fost corespondent al ziarului Libération la Moscova, care a decis să le încredințeze spre publicare, după dispariția văduvei lui Céline, Lucette Destouches.
„Faptul că au fost găsite arhivele dispărute ale scriitorului Louis-Ferdinand Céline este fără îndoială una din cele mai extraordinare descoperiri literare din ultimele decenii”, scriau jurnaliștii cotidianului Le Monde. „E un miracol. Cuvântul nu-i deloc prea puternic”, completau criticii de la Le Monde des Livres.
Cele două sute cincizeci de file ale manuscrisului Război reprezintă prima formă a unui roman care se petrece în Flandra, în timpul Primului Război Mondial. La intersecția dintre autobiografie și ficțiune, romanul dezvăluie experiența care se află de atunci în centrul existenței autorului: traumatismul fizic și psihic provocat de front, de „abatorul internațional de nebunie”.
Povestea urmărește convalescența brigadierului Ferdinand din momentul în care, grav rănit, își recapătă cunoștința chiar pe câmpul de luptă și până la plecarea spre Londra. La spitalul din Peurdu-sur-la-Lys îi atrage atenția unei infirmiere deloc timide, se împrietenește cu proxenetul Bébert, trece de câteva ori pe lângă moarte și, în sfârșit, se eliberează de ceea ce îi fusese dat până atunci să trăiască.
Apare aici, în lumina cea mai crudă, un timp brutal, al deziluziei și al trezirii la realitate, pe care autorul nu l-a tratat niciodată până acum în forma unui text literar separat. La douăzeci de ani după 1914, trecutul, „mereu amețit de uitare”, prinde „melodioare de pe drum, pe care nu i le cere nimeni”. Dar acest trecut nu e uitat niciodată de tot, rămâne viu oricât timp ar trece peste noi – iar romanul Război stă mărturie a acestui adevăr, la fel ca restul operei lui Céline.
„Céline face cuvintele să danseze într-o nesfârșită beție, fără să-i pese de gramatică și de conjugări, dar neuitând niciodată de ritm și de efectul narativ. E Céline, Céline adevărat, totul e atroce în el, dar mai ales femeile se dovedesc a fi personaje fantastice care nu se lasă duse de nas, nu depind de nimeni și nu se dau înapoi de la ce-i mai rău. Avem în față viața neînsemnată dintr-un sat, ca la Flaubert ori Maupassant, dar în cuvinte pe care n-ar fi îndrăznit să le folosească nici San-Antonio. Céline nu și-a recitit manuscrisul, și cu atât mai bine. Scrisul «la prima mână» are efectul unui obuz literar”, scriau criticii de la Le Parisien imediat după publicarea cărții în Franța.
„O piesă centrală în imensul puzzle literar pe care Céline l-a finisat obsesiv toată viața”, apreciau criticii de la Le Monde des Livres.
Nici presa românească nu a rămas indiferentă la apariția cărții: „Excepțional stilistic, romanul Război are o densitate narativă comparabilă, poate, doar cu aceea a celuilalt mare roman care n-a putut fi publicat în SUA în aceiași ani ’30, și anume Zodia Cancerului al lui Henry Miller. Pe scurt, un mare roman. Toată suflarea literară din Franța așteaptă apariția celorlalte două romane, sau ce vor fi fiind, ale lui Céline”, nota criticul literar Nicolae Manolescu în săptămânalul România literară.
Cum era de așteptat, la câteva luni de la lansarea ediției franceze a romanului, vânzările din Hexagon au explodat, romanul regăsit al lui Louis-Ferdinand Céline ajungând imediat în topul celor mai cumpărate cărți.
Născut în 1894, la Courbevoie, lângă Paris, Louis-Ferdinand Céline (pseudonimul medicului Louis Ferdinand Destouches) învață singur pentru bacalaureat, cât timp muncește în mai multe locuri. Încorporat în 1912, este grav rănit pe front, în noiembrie 1914. Reformat pentru o invaliditate de 75%, devine agent comercial și pleacă pentru o scurtă perioadă în Camerun, apoi la Londra. După război face studii de medicină și lucrează pentru Societatea Națiunilor în misiuni din Africa și Statele Unite. Întors în Franța, practică medicina în dispensare de la periferia Parisului. În 1932 publică primul său volum, Călătorie la capătul nopții, urmat de Moarte pe credit, în 1936. Trăiește în exil, în Germania și Danemarca, din 1944 până în 1951. Revenit în Franța, se instalează la Meudon, unde scrie în continuare (De la un castel la altul, Nord, Rigodon). Moare în 1961.
Romanul Război apare în traducerea din limba franceză a Magdei Răduță. În colecția Anansi. World Fiction urmează să apară în traducere și romanele Londra și Voința regelui Krogold.