Tensiunile dintre România și Rusia au atins, luni, 27 iulie, cel mai înalt punct din ultimele luni, după ce România a decis expulzarea unui diplomat rus, în urma a trei incidente succesive cu drone care au pătruns în spațiul aerian național. Seara, Moscova a transmis primul răspuns oficial, promițând un „răspuns cuvenit" la ceea ce Rusia numește „măsuri neprietenoase".
Cronologia celor trei drone doborâte
Totul a pornit de la o serie de incidente petrecute între 24 și 26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul național - una în județul Buzău, alta lângă Sulina, iar a treia în apropierea localității Sfântu Gheorghe, toate neutralizate de piloți ai Forțelor Aeriene Române la bordul unor avioane F-16. Fiecare dintre aceste incidente a fost precedat de alerte RO-Alert transmise locuitorilor din județele afectate, mai ales Tulcea, care i-au sfătuit să se adăpostească din cauza riscului de cădere a unor obiecte din spațiul aerian.
Convocarea ambasadorului rus la MAE
Ca reacție la aceste incidente, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a dispus convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, luni, 27 iulie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe. „Convocarea a survenit ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național", a transmis MAE.
În cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul românesc, în județul Buzău - componente pe care investigațiile derulate de Parchet le-au confirmat oficial ca fiind de proveniență rusească. „A fost subliniat faptul că este absolut inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care reprezintă, în egală măsură, spațiul aerian al NATO și al Uniunii Europene. Partea română a evidențiat că Federația Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave și pentru deteriorarea mediului regional de securitate", a precizat MAE.
Un diplomat rus, declarat „persoană inacceptabilă"
În timpul întâlnirii, ambasadorului rus i-a fost înmânată oficial o Notă verbală prin care România a declarat drept „inacceptabil" un membru al misiunii diplomatice a Federației Ruse la București. Diplomatul respectiv are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de cinci zile.
Totodată, MAE a decis chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului României la Moscova - o măsură diplomatică suplimentară, menită să sublinieze gravitatea situației.
Primul răspuns al Moscovei: „măsuri neprietenoase"
Reacția rusă nu a întârziat să apară. Ambasadorul Lipaev a declarat, imediat după convocare, că expulzarea unui angajat al ambasadei „nu va rămâne fără un răspuns adecvat". Câteva ore mai târziu, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a confirmat oficial poziția Moscovei, într-o declarație pentru agenția rusă de presă TASS: „Acuzațiile aduse de români sunt nefondate, iar afirmațiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri neprietenoase vor primi răspunsul cuvenit."
Potrivit unei analize a modului în care presa de la Moscova a relatat evenimentul, publicațiile rusești susțin constant poziția Kremlinului, califică reacția României drept „propagandistică" și neagă că dronele care au încălcat spațiul aerian românesc ar fi, de fapt, de proveniență rusească - în contradicție directă cu concluziile anchetei Parchetului român, care a confirmat originea rusă a fragmentelor găsite pe teritoriul național.
Escaladarea diplomatică rămâne, deocamdată, la nivelul măsurilor reciproce standard - expulzarea unui singur diplomat de fiecare parte, respectiv rechemarea ambasadorilor pentru consultări -, fără semnale, până acum, ale unei rupturi mai ample a relațiilor bilaterale. Rămâne de văzut, însă, ce formă va lua exact „răspunsul cuvenit" anunțat de Maria Zaharova, în contextul în care incidentele cu drone la granița românească a Mării Negre s-au înmulțit vizibil în ultimele săptămâni, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniței cu România.