Revoluţia fiscală, legea salarizării unice şi criza de muncitori au dus la o creştere cu 1,42% a costului orar al forţei de muncă, faţă de trimestrul precedent, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În această majorare sunt cuprinse atât salariile propriu-zise, cât şi cheltuielile indirecte (nonsalariale) ale angajatorilor.
Cel mai mare avans al costului cu forţa de muncă, produs după transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajaţi şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, a avut loc în învăţământ (plus 13,46%), pe fondul majorărilor salariale cu 20%, urmat de construcţii (9,34%), ca o consecinţă a crizei de personal. Creşteri importante au avut loc şi în sănătate (8,26%), şi în informaţii şi comunicaţii (6,03%).
Cele mai mari scăderi ale costului orar al forţei de muncă au avut loc în industria extractivă (-24,97%), urmată la mare distanţă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,64%) şi de activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-5,44%).
Dacă ne uităm la ultimele 12 luni, observăm că avem o creştere cu 12,72% a trimestrului 1 din 2018, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în construcţii (19,06%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (13,97%), în informaţii şi comunicaţii (13,91%), în hoteluri şi restaurante (13,30%) şi în tranzacţii imobiliare (13,10%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat majorări ale salariilor ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: în învăţământ - cu 23,57%, în administraţie publică - cu 18,59% şi în sănătate şi asistenţă socială - cu 14,01%.
În timp ce firmele se plâng că nu găsesc salariaţi, angajaţii vor nu numai majorări de salarii, ci şi beneficii extrasalariale. Conform unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain, angajaţii s-au săturat să lucreze în "acvarii", în centrele de afaceri aglomerate, în care senzaţia de claustrofobie este predominantă, iar problemele cu aerul condiţionat, aglomeraţia, mobilierul înghesuit şi traficul de coşmar le fac viaţa tot mai dificilă.
1,9 milioane de contracte de muncă din industrie şi servicii nu au fost modificate în sensul de a mări brutul odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.
Decalajul dintre salariile bugetarilor şi cele de la privaţi s-a majorat după 1 ianuarie 2018. Angajaţii din mediul privat au beneficiat de creşteri de salarii şi de beneficii extrasalariale numai dacă lucrau în sectoarele unde este criză foarte mare de personal.