Demnitarii au adoptat tacit o serie de modificări la Legea ANI care vin în ajutorul parlamentarilor incompatibili. Camera Deputaţilor este însă prima cameră sesizată, dar votul final aparţine Senatului, fiind forul decizional pentru parlamentarii penali. Proiectul contravine legislaţiei în vigoare şi, totodată, ignoră o decizie a Curţii Constituţionale.
Candidaţii penali la alegeri
Prima propunere de modificare a Legii ANI vine din partea senatorului Cristiana Anghel, care propune ca parlamentarii incompatibili să nu mai poată ocupa timp de 3 ani doar funcţia în care au fost găsiţi incompatibili, nu orice funcţie de demnitate publică, aşa cum prevede legea în acest moment. Proiectul de lege modificat de senatorul ALDE Cristiana Anghel spune că „dacă a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori existenţa conflictului de interese, pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”.
Aceleaşi modificari legislative au mai fost adoptate tacit de Camera Deputaţilor şi în mai anul acesta. A doua propunere legislativă a fost semnată de nouă parlamentari de la UNPR, PSD şi de la minorităţi şi vizează acelaşi tip de sancţiuni cu privire la incompatibilitatea demnitarilor. Potrivit modificărilor propuse de aleşi, un primar, viceprimar sau consilier local care a fost găsit incompatibil nu mai poate candida la niciuna dintre aceste funcţii, pe o perioadă de 3 ani, dar poate candida la alegerile parlamentare sau la şefia Consiliului Judeţean.
Aceleaşi reguli se aplică şi pentru președinţii, vicepreşedinţii, consilierii judeţeni sau pentru deputaţi, senatori şi parlamentarii europeni. Printre semnatarii acestei propuneri se numără Eugen Nicolicea, Marton Arpad, Luminiţa Adam, Niculae Mircovici şi Cosmin Necula. Această modificare legislativă pune grupat funcţiile pentru care un ales găsit incompatibil nu mai poate candida. Propunerile de modificări legislative vin în ajutorul aleşilor incom-patibili care în prezent nu mai pot candida pentru nicio funcţie timp de trei ani după ce au fost găsiţi incompatibili.
Cum a reacţionat ANI
ANI a dat imediat un co-municat cu privire la modificările adoptate tacit de Camera Deputaţilor şi a precizat că aceste propuneri oferă aleşilor posibilitatea rotirii în funcțiile publice în condițiile în care sunt incompatibili şi consideră că modificările vin în contextul în care anul viitor sunt două rânduri de alegeri, alegerile locale şi alegerile parlamentare, iar asta i-ar avantaja pe politicienii penali.
„Adoptarea acestor amendamente, în condiţiile în care anul viitor urmează să fie organizate alegeri locale şi parlamentare, va da posibilitatea persoanelor incompatibile sau aflate în conflict de interese să ocupe funcţii sau demnităţi publice, cu toate că în cazul acestora operează interdicţia de trei ani. (…) În altă ordine de idei, Agenţia Naţională de Integritate solicită instituţiilor abilitate clarificarea elementelor care ţin de procedura de adoptare într-o manieră transparentă a celor două propuneri legislative având în vedere informaţiile contradictorii cu privire la termenele constituţionale de adoptare tacită”, se arată în comunicatul ANI.
Decimați de procurori și Agenție
Doar în 2015, 18 deputaţi şi trei senatori şi-au pierdut mandatele. Dacă unii au demisionat pentru a prelua alte funcţii, majoritatea au plecat din Parlament ca urmare a problemelor de natură penală şi a încălcării regimului incompatibilităţilor. Cel mai recent caz a fost al deputatului PSD Constantin Adăscăliţei, care s-a războit trei ani cu ANI. În martie, ANI a obţinut în instanţă o decizie de întrerupere a mandatului lui Adăscăliţei, dar colegii săi au amânat oficializarea deciziei până la demisia celui în cauză.
Câteva zeci de parlamentari au avut probleme cu Agenţia Naţională de Integritate, în majoritatea cazurilor fiind acuzaţi că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. Unii dintre ei au fost chiar condamnaţi penal la închisoare cu suspendare pentru acest lucru.
Deputatul Niculaie Mircovici este printre inițiatorii schimbării Legii ANI.