Deși de atunci au trecut mai bine de șase ani, prevederile legii sunt departe de a fi respectate. Legea prevede desemnarea unor centre de mentenanță pentru toate tipurile de echipamente militare, dar operațiunea este mult întârziată. Din cauza birocrației, până acum au fost desemnate doar cinci centre, astfel că în cea mai mare parte lucrările de mentenanță se fac în unități neacreditate, adică ilegal.
Conform Legii 232/2016, desemnarea operatorilor care asigură mentenanța se face de către Ministerul Economiei, cu avizul instituţiilor din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA), care propune spre aprobare Guvernului un memorandum. „Procesul de acreditare a acestor centre a fost luat în derâdere. A fost o delăsare totală și după șase ani și cu războiul la ușă noi avem doar câteva centre de mentenanță acreditate”, a declarat pentru cotidianul Jurnalul Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA). În prezent, sunt acreditate drept centre de mentenanță doar societățile Romaero, IAR Brașov, Avioane Craiova, Aerostar Bacău și IOR București. Așa se face că multe dintre uzinele mecanice care acum asigură service-ul tehnicii militare nu sunt acreditate să facă acest lucru și, practic, prestează această activitate ilegal. De exemplu, la Uzina Mecanică Moreni se face mentenanța pentru blindate ușoare, dar ea nu este acreditată. Uzina Mecanică București asigură mentenanța pentru tancuri, dar nu este nici ea acreditată drept centru specializat. Dacă vorbim despre service-ul destinat armamentului de artilerie, acesta poate fi asigurat de mai multe societăți, precum Carfil Brașov și Uzina Mecanică Reșița, dar oficial nu este niciun centru acreditat nici la această oră.
Programe în derulare
În cadrul eforturilor de modernizare a Armatei, în acest an România va primi o nouă versiune a sistemului de apărare antiaerian și antirachetă Patriot, produs de Raytheon Missiles & Defense, o divizie a Raytheon Technologies. De asemenea, vor ajunge în țară primele avioane F-16 Fighting Falcon din cele 32 de aeronave cumpărate anul trecut din Norvegia. Începând cu 2024, vechile MiG-21 LanceR vor fi scoase din serviciul de luptă, urmând ca acelea care au încă resursă de zbor să fie utilizate strict pentru antrenament. Un alt program important a cărui finalizare este așteptată se referă la achiziționarea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV-uri). Anul trecut, în octombrie, compania Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania română de apărare IAR Brașov pentru producția UAV-uri. Acordul de cooperare le va permite celor două companii să ofere în România soluții UAV bazate pe platforma Tactical Heron de la IAI, sisteme care ar urma să fie fabricate în Brașov. De asemenea, IAI va înființa în România și o academie pentru formarea operatorilor și a tehnicienilor pentru sistemele UAV. De asemenea, în luna martie a acestui an, General Dynamics European Land Systems a semnat un joint-venture cu Uzina Mecanică București (UMB) în urma căruia unitatea din Capitală va fabrica complet blindate Piranha 5 pentru Armata României, inclusiv și potențiale viitoare comenzi pentru export. Inițial, 91 din acest transportoare vor fi aduse din Elveția, urmând ca diferența până la 227 de transportoare să fie făcută în România. Pe de altă parte, este așteptată finalizarea licitației internaționale organizate de către Compania Națională Romtehnica pentru achiziționarea a 1.059 de autovehicule tactice blindate 4X4 de tip ușor (ATBTU). Cu o valoare estimată de 3,7 miliarde de lei (circa 747 milioane de euro), fără TVA, licitația a atras nume mari din industria mondială de armament. Este vorba despre companiile americane Oshkosh, care a propus vehiculul JLTV, și General Dynamics, a cărui ofertă o reprezintă vehiculul Eagle, precum și de compania franceză Arquus, care a venit cu blindatul ușor Sherpa. Cele trei oferte se află de mai mult timp în analiza specialiștilor de la Romtehnica.
În pregătire, noi achiziții
Ministerul Apărării Naționale a primit în primăvara anului trecut aprobarea pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, programe care depășesc individual pragul de 100 de milioane de euro. Niciunul din aceste programe nu a demarat efectiv, ele aflându-se încă în faza discuțiilor preliminare. Noile programe de înzestrare sunt:
1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR;
2. Sistem UAS tactic clasa I;
3. Sistem armament individual tip NATO;
4. Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I;
5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile;
6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN;
7. Sistem de război electronic mobil;
8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM;
9. Sistem de securitate și apărare cibernetică;
10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor.
Programele vor fi inițiate în funcție de posibilitățile bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente și au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități obligatorii în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.
„La unele achiziții externe de tehnică militară s-au înregistrat întârzieri în procesul de livrare, dar nu a existat o reacție pe măsură din partea autorităților române. Dacă era însă vorba despre o societate românească, privată sau de stat, care ar fi întârziat livrările, era drastic sancționată. Aici consider necesar că trebuie folosită aceeași unitate de măsură”.
Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA