Ea a fost semnată de 1,5 milioane de cetățeni (0,31% din numărul cetățenilor UE), în condițiile în care numărul minim necesar de semnături pentru care un astfel de demers poate fi supus atenției executivului de la Bruxelles este de un milion. România a făcut deja primul pas pentru interzicerea fermelor de blană, după ce Senatul a adoptat în luna decembrie a anului trecută un astfel de proiect de lege. Actul normativ este acum în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Reprezentanții industriei blănurilor din țara noastră spun că interzicerea acestei activități nu va duce la dispariția comerțului cu haine de blană. Diferența va fi că ele vor fi aduse de afară, iar statul român va pierde milioane de euro și câteva mii de locuri de muncă.
Inițiativa solicită Comisiei Europene să introducă o interdicție la nivelul UE privind creșterea și uciderea animalelor în scopul producției de blănuri, precum și pentru introducerea pe piața UE a blănurilor de animale de fermă și a produselor care conțin blană. Comisia are acum termen până pe 14 decembrie 2023 să își prezinte răspunsul oficial, subliniind acțiunile pe care intenționează să le întreprindă. Comisia se va întâlni cu organizatorii demersului cetățenesc pentru a discuta în detaliu inițiativa în următoarele săptămâni, iar o audiere publică urmează să fie organizată de Parlamentul European. Pentru susținerea acestei inițiative, din România au venit doar 23.160 de semnături (0,12% din numărul total al cetățenilor români). Cele mai multe au provenit din Germania (518.534 - 0,62% din populație), Franța (107.672 - 0,16% din populație) și Suedia (101.645 - 0,97% din populație).
Ce acuzații se aduc fermelor din România
Proiectul de lege adoptat în luna decembrie a anului trecut în Senatul României prevede interzicerea creșterii de șinșile și nurci în fermele comerciale. Inițiatorii proiectului arătau că în țara noastră mai funcționează doar 13. De fapt, erau 11 ferme autorizate și s-au mai închis în ultimii 2-3 ani câteva. Asociația Humane Society International/Europe a arătat anul trecut că există probleme cu privire la bunăstarea animalelor în fermele de animale de blană din România și a pledat public pentru interzicerea acestor ferme. Investigația HSI/Europe în România, făcută publică pe 29 septembrie 2022, a arătat că animalele din fermele de blană românești sunt crescute în cuști construite din plasă de sârmă, extrem de mici, ceea ce are ca efect direct rănirea animalelor, acestea fiind, de asemenea, forțate să se reproducă în mod continuu, cu ignorarea completă a comportamentului natural al speciei. Toate aceste acuzații au fost însă respinse categoric de Asociația Română a Blănarilor.
Blănarii acuză: „Doar minciuni!”
Asociația Română a Blănurilor se opune adoptării unui astfel de proiect la nivelul UE și al României și susține că sunt promovate doar minciuni pentru susținerea acestui gen de inițiative. „Se promovează doar minciuni. Proiectul a fost promovat în România de către ONG-ul Humane Society International, dar el conține numai minciuni pe care noi le-am demontat, prezentând studii în acest sens. Când a fost elaborat proiectul de lege asociația noastră nici măcar nu a fost consultată, așa cum ar fi fost normal”, ne-a declarat Daniel Mărgărit, președintele Asociației Române a Blănurilor. El spune că dacă România va interzice creșterea animalelor de blană va plăti despăgubiri de zeci de milioane de euro celor care activează în această industrie. În prezent mai sunt funcționale două ferme de creștere a vizonilor, în județul Brașov, fiind vorba despre investiții de peste 50 de milioane de euro, și șapte-opt pentru creșterea șinșilelor. „Dacă UE va decide să interzică această activitate, nu avem ce să facem, asta este, dar Bruxelles-ul va plăti despăgubiri fermierilor. Dacă însă România se va grăbi să facă acest lucru în avans, va plăti ea despăgubiri”, ne-a declarat Daniel Mărgărit. Producția de blănuri de vizon din România se exportă în totalitate, ele fiind tranzacționate la bursa blănurilor din Helsinki. De asemenea, și cea mai mare parte a blănurilor de șinșilă pleacă afară. În prezent, în această industrie activează în România circa 3.000 de persoane și ea generează anual o cifră de afaceri de 40-50 de milioane de euro, potrivit estimărilor avansate de Asociația Română a Blănurilor.
Noi în ferme avem un program destinat bunei creșteri a animalelor, un program care are la bază studiile realizate de șapte universități nordice și două institute de cercetare. Toate fermele sunt acreditate WelFur, ceea ce înseamnă că respectă toate normele legate de bunăstarea animalelor în cadrul sistemelor de asomare și sacrificare a principalelor specii comerciale de animale. De asemenea, fermele sunt controlate anual, inopinat de către reprezentanții Baltic Control. Pe de altă parte, mai avem un program de trasabilitate. Asta înseamnă că pe fiecare haină de blană atașăm o etichetă cu un cod de bare, iar prin scanarea ei se poate verifica pe site-ul FURMARK originea pieilor, bursa de la care au fost achiziționate acestea, firma care le-a argăsit, numele manufacturierului și brandul care a comercializat-o. Asta înseamnă că o haină care poartă eticheta FURMARK oferă garanția că toate firmele prin care a trecut din tot lanțul valoric sunt certificate FURMARK și respectă atât standardele de bunăstare a animalelor, cât și normele de protecție a mediului și a sănătății consumatorului. Consider această inițiativă, conform declarațiilor reprezentanților HIS, ca un prim pas către impunerea modului de viață vegan, ca un atac la dreptul de liberă alegere a cetățenilor României.
Daniel Mărgărit, președintele Asociației Române a Blănurilor
17 mil. de nurci, ucise în Danemarca, pe baza unei informații false
Până acum, mai multe țări europene au interzis fermele de animale pentru blană, acestea fiind Austria, Belgia, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia și Slovenia. În alte țări, precum Polonia și Lituania au loc dezbateri pentru adoptarea legislației în acest sens. De asemenea, Germania, Elveția, Danemarca, Suedia și Ungaria au impus reguli stricte care au restricționat puternic activitatea fermelor de animale pentru blană. Danemarca a legiferat sacrificarea a 17 milioane de nurci, bazându-se pe informația falsă de transmitere a unei mutații de Covid 19, iar acum are de plată câteva sute de milioane de euro despăgubiri fermierilor. „În prezent, se pot crește din nou nurci în Danemarca. A fost o măsură bazată pe neadevăruri și supoziții false, iar în urma acestei măsuri s-au înregistrat pierderi de aproape jumătate de miliard de euro la bugetul țării”, a mai precizat Daniel Mărgărit.