Ramona Graţiela Milu susţine că a votat favorabil decizia Secţiei pentru judecători a CSM, însă cu anumite "observaţii".
"Pentru corecta informare a opiniei publice şi a colegilor magistraţi precizez că punctul 15 al hotărârii Secţiei pentru judecători din 10 iunie 2026 referitor la apărarea independenţei judecătorilor a fost adoptat cu unanimitate de 8 voturi, unul dintre acestea fiind vot favorabil cu observaţii. Acesta din urmă a reprezentat poziţia mea. Votul meu favorabil a privit apărarea independenţei judecătorilor, întrucât este incontestabil că au existat, în ultimul an, numeroase atacuri la adresa independenţei Justiţiei, iar proiectul de hotărâre supus votului a cuprins, în parte, o sinteză a poziţiilor publice adoptate de Secţia pentru judecători cu privire la aceste situaţii", a precizat Milu, într-un mesaj postat joi pe Facebook.
Ea a menţionat că observaţiile formulate, asemenea opiniilor separate sau voturilor minoritare, nu se regăsesc niciodată în cuprinsul hotărârilor adoptate de Secţia de judecători a CSM sau plen.
Potrivit judecătoarei, observaţiile sale la hotărârea de miercuri au vizat, în principal, următoarele aspecte: "Nu am fost de acord cu menţiunile cuprinse în proiectul de hotărâre referitoare la situaţii în care, în şedinţele anterioare ale Secţiei, am susţinut o poziţie diferită de cea a majorităţii. Exemplific, fără caracter limitativ: poziţia exprimată cu privire la raportul Inspecţiei Judiciare referitor la documentarul Recorder; participarea mea, în calitate de membru ales al CSM, la unele lucrări ale comitetului constituit prin decizie a primului ministru pentru analiza legislaţiei privind sistemul judiciar; alte poziţii punctuale privind apărarea independenţei Justiţiei şi a reputaţiei judecătorilor; susţinerea aplicabilităţii protecţiei avertizorilor de integritate şi în ceea ce îi priveşte pe magistraţi; poziţii referitoare la libertatea de exprimare a magistraţilor şi la rolul presei într-o societate democratică".
Ramona Graţiela Milu a explicat că, la momentul luării deciziei în Secţia CSM, nu a existat o centralizare a voturilor exprimate în Adunările generale ale judecătorilor, astfel încât nu a existat un mandat explicit pentru adoptarea acestei hotărâri "cu acest conţinut concret".
"De asemenea, nu am fost de acord, nici de această dată, cu includerea în hotărârea Secţiei a unor atacuri la persoană sau a unor comentarii cu conotaţie politică, apreciind că acestea nu îşi au locul într-o poziţie instituţională a autorităţii constituţionale care garantează independenţa Justiţiei.
Precizez că, până la finalizarea votului în secţie, nu am primit nicio centralizare a voturilor exprimate în Adunările generale ale judecătorilor convocate de Consiliu, prin urmare nu a existat un mandat explicit pentru adoptarea acestei hotărâri cu acest conţinut concret. Deocamdată, atât", a transmis judecătoarea.
Ea a subliniat că va comunica public, punctual, observaţiile şi propunerile pe care le-a susţinut în diverse ocazii, în calitate de membru ales al CSM, cu privire la aspectele care necesită modificări legislative pentru eficientizarea Justiţiei, revenirea la o cultură organizaţională meritocratică şi consolidarea mecanismelor democratice de guvernanţă din sistemul judiciar. "Mă refer, între altele, la modalităţile de promovare în funcţiile de execuţie şi de conducere, precum şi la necesitatea revenirii la formule de conducere care să implice în mod real voinţa corpului magistraţilor, prin organele sale elective, în special colegiile de conducere. Acestea trebuie să îşi recapete rolul de participare efectivă la adoptarea deciziilor privind buna administrare a instanţelor şi gestionarea carierei magistraţilor", a completat Ramona Graţiela Milu.
Şi alţi judecători contestă documentul emis miercuri de Secţia pentru judecători a CSM, precizând că în Adunările generale nu s-a discutat despre persoane, jurnalişti sau ONG-uri.
*** Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploieşti a declarat că în Adunarea generală a judecătorilor nu au fost discutate documente referitoare la persoane sau entităţi din afara sistemului judiciar.
"Am participat la Adunarea Generală a Judecătorilor de la Judecătoria Ploieşti. Hotărârea adoptată este un document public şi o ataşez. Adunarea generală a durat aproximativ 10 minute. În acest interval, au fost prezentate observaţiile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar acestea au fost supuse votului. Atât. În cadrul Adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnalişti, ONG-uri sau alte entităţi din afara sistemului judiciar. Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicaţii. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane şi organizaţii din afara sistemului judiciar. Cu toate acestea, ulterior, în spaţiul public a fost prezentată ideea că mii de judecători ar fi validat un document care conţine astfel de referiri. Tocmai de aceea consider necesară o clarificare publică. Documentul prezentat ulterior ca exprimând poziţia judecătorilor a fost discutat şi asumat în cadrul Adunărilor generale convocate la nivel naţional? Dacă răspunsul este afirmativ, cred că ar trebui indicat în mod transparent când, unde şi prin ce procedură a avut loc această consultare. Dacă răspunsul este negativ, atunci este legitim să ne întrebăm în ce măsură acel document poate fi prezentat ca exprimând voinţa judecătorilor consultaţi în cadrul adunărilor generale", a precizat Maria Rădulescu, într-un mesaj postat pe Facebook.
*** Judecătoarea Raluca Moroşanu de la Curtea de Apel Bucureşti consideră că hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM este "un delir de putere".
"Nu am participat la Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti. Am citit în seara aceasta hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe care nu o pot califica altfel decât un delir de putere şi de care mă delimitez categoric", a susţinut judecătoarea Moroşanu într-un mesaj postat miercuri seara pe Facebook.
Raluca Moroşanu este judecătoarea care a făcut dezvăluiri în documentarul Recorder şi a înfruntat conducerea Curţii de Apel Bucureşti în celebra conferinţă de presă din decembrie 2025.
*** Judecătoarea Sorina Marinaş de la Curtea de Apel Craiova a postat şi ea un mesaj pe Facebook, în care spune că în Adunările generale ale magistraţilor "nu s-a votat aşa ceva", susţinând că documentul este o "ambuscadă" şi un "teatru".
"Eu mă dezic şi condamn ferm aşa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoştinţă despre acel raport de 70 de pagini. Nu s-a votat aşa ceva în nicio AG şi am vorbit azi cu colegi din toată ţara. Niciunul nu a zis că ar fi ştiut ambuscada care se pregăteşte pe răspunderea noastră. A fost un teatru pus la cale de SJ cu preşedinţii de Curţi (care s-au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută şi e secret de stat ce s-a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu Adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva", a explicat şi Sorina Marinaş.
Sorina Marinaş a devenit cunoscută după ce Inspecţia Judiciară a demarat o anchetă împotriva ei, pe motiv că a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat un bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor asupra soţiei.
*** Asociaţia Forumul Judecătorilor a contrazis, miercuri, Secţia pentru judecători a CSM, care a transmis că peste 3.500 de judecători au votat "pentru denunţarea încercării politicienilor de subordonare a puterii judecătoreşti", punctând că Adunările generale ale instanţelor s-au reunit pentru reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, miercuri, că toate cele 239 de instanţe (Judecătorii, Tribunale şi Curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în Adunările generale ale judecătorilor, iar prin voturile exprimate 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat "degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică".
Într-un document de 76 de pagini publicat pe site-ul CSM sunt enumerate poziţiile unor oameni politici, demersuri ale unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, dar şi articole de presă, pe care Secţia pentru judecători le consideră ca făcând parte dintr-o campanie de denigrare şi "acţiuni de hărţuire" a judecătorilor şi preşedintei Instanţei supreme, Lia Savonea. AGERPRES/