Ministrul Educației, Valentin Popa, așteaptă să fie audiat în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților, săptămâna viitoare, pentru a explica de ce problema redistribuirii locurilor în universități a fost greșit interpretată. Deficitul de personal din domeniile tehnice tinde să afecteze grav producția internă, dar și securitatea națională - după ce au fost redistribuite câteva mii de locuri, în anul 2011, către domeniile socio-umane, iar de anul trecut s-a constatat că inclusiv specialiștii formați în universitățile militare sunt preluați de companiile multinaționale care au nevoie de ei și sunt dispuse să le achite integral perioada de școlarizare, pentru a-i putea scăpa de contractul cu statul român.
Numărul de locuri pierdute de universitățile de prestigiu din România, printre care Universitatea din București, Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) București, sau Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca, este între 3 și 6%, față de anul trecut. De altfel, în 2017 a scăzut numărul de locuri, pe țară, de la 62.600, la 62.000, pe fondul neocupării unui număr mare de locuri bugetate, în fiecare an, în toată țara. Anul acesta, numărul de locuri bugetate a crescut la 63.200. De fapt, a rămas la fel ca anul trecut, dar se calculează separat cele militare, care reprezintă diferența de 1.200, gestionate de ministerele de resort, respectiv Ministerul Apărării (cinci universități), Ministerul Afacerilor Interne (Academia de Poliție) și Serviciul Român de Informații (Academia Națională de Informații). Practic, a crescut numărul locurilor „civile”, la 62.000, iar cele militare sunt adăugate de instituțiile care le gestionează, până la 63.200. Ministerul Educației nu gestionează situația din cele șapte instituții de învățământ universitar militare, iar numărul locurilor este decis de instituțiile de care aparțin.
Efectele guvernării Boc, în 2017
Totul a pornit, spune ministrul Valentin Popa, de la o modificare făcută în anul 2011. „Din cauza lipsei de personal în domeniile tehnice, s-a ajuns la situația în care companiile multinaționale sunt dispuse să ia absolvenții de la academiile militare și să plătească pentru contractul de școlarizare, pentru a avea specialiști. S-a ajuns aici după ce fostul ministru Daniel Funeriu a mutat, în 2011, câteva mii de locuri de la universitățile tehnice către socio-umane. Penuria de astăzi are la bază și acea orientare a locurilor către universitățile tradiționale. În anul 2017 s-au văzut rezultatele catastrofale, după un stagiu complet de pregătire pornit în 2011, licență și master. Mutând un număr foarte mare de locuri bugetate de la tehnic spre socio-umane, nu a lăsat universitățile cu specific tehnic să se dezvolte, pentru că în inginerie, coeficientul de finanțare este 1,75, ceea ce înseamnă circa 9.000 de lei pe an la licență, respectiv 18.000 de lei pe an la masterat, astfel încât nu sunt candidați dispuși să plătească școlarizarea”, a explică Valentin Popa.
Strategia invocată de ministru
Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020, elaborată în perioada 2012-2014, în colaborare cu Banca Mondială, după consultarea tuturor instituțiilor de învățământ superior din țară, a suferit modificări în urmă cu trei ani, stabilind cu mai multă strictețe decât în faza inițială domeniile prioritare. Practic, ministrul arată că statul român finanțează cu precădere acele domenii care-i pot aduce beneficii imediate, precum inginerie, IT, medicină, iar cei care vor să studieze științe umaniste ar trebui să fie dispuși să plătească, iar problema se pune astfel de mai mulți ani, nu din mandatul lui. “De mulți ani se plâng foarte mulți absolvenți de lipsa locurilor de muncă. În urma discuțiilor repetate, în anul 2016, Consiliului Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior i s-a cerut în mod expres să fundamenteze cifra totală de școlarizare în învățământul universitar din România, dar să analizeze și o orientare a locurilor pentru domeniile prioritare. Eu am făcut un pas modest și bazat mai mult pe o regulă matematică. Formulele de calcul trebuie să fie ceva mai ample, să urmărească evoluția în timp. Eu am urmărit, în distribuirea de anul acesta a locurilor către domeniile prioritare, numai situația de anul trecut. Universitățile raportează câți studenți au pentru fiecare program de studiu în fiecare an”, a explicat, pentru Jurnalul, ministrul Valentin Popa.
Ministrul Educației spune că locurile la doctorat sunt foarte avantajoase pentru universități, pentru că profesorii sunt plătiți la același nivel ca pentru ciclul de licență, deși Legea salarizării specifică doar pragul minim de salarizare în universități. Rectorii au posibilitatea să plătească profesorii cu sume oricât de mari, dar acest lucru nu se întâmplă, iar diferența intră în bugetele universităților.
De multe ori, rectorii se orientează către domeniile prioritare. Acest lucru înseamnă, în general, alocarea de locuri pentru inginerie sau medicină, domenii care sunt mult mai bine finanțate decât cele socio-umane care au coeficient de finanțare 1, spre deosebire de inginerie, care are coeficientul 1,75. Valentin Popa, ministrul Educației
Calculele financiare ale rectorilor
În multe cazuri, chiar conducerea universităților preferă să distribuie un număr mai mic de locuri finanțate de la bugetul statului, pentru a-și mări bugetul. „De exemplu, o universitate de medicină are o capacitate stabilită de ARACIS de 600 de locuri pe an, capacitate de școlarizare stabilită prin hotărâre de guvern, care poate fi gestionată de conducerea universității, împărțind numărul total de locuri în cele finanțate de la buget și cele cu taxă. Ei, de obicei, împart aceste 600 de locuri în circa 360 la buget și restul cu taxă. Medicina este un caz special, taxele fiind mai mari decât ceea ce se primește de la buget. Ei primesc 12.000 de lei pe an pentru un student, dar percep taxe de 5.000 de euro pe an. Și nu le convine să lase locuri gratuite, decât într-o anumită limită, pentru a avea destul de multe locuri cu taxă”, explică ministrul Educației.