Guvernul de tehnocrați a fost promisiunea, soluția, asumarea răspunderii de către președintele Iohannis față de români, după tragedia de la Colectiv. Soluția împotriva corupției clasei politice, împotriva tupeului, împotriva lipsei de răspundere, de onoare, împotriva disprețului. Președintele și-a asumat să respingă orice guvern politic, să impună el această variantă, să fie președintele jucător. Și s-a făcut voia sa! Au venit cei care ar fi trebuit, pe fondul stării emoționale create, să fie nu curați, ci imaculați. Petele au ieșit din prima în calea reflectoarelor, dar generozitatea șansei acordate începutului a făcut să fie trecute cu vederea. Guvernul Cioloș a beneficiat de cea mai dulce miere dintre cele acordate vreodată unui Cabinet nou. Numai că în loc de miere înapoi, către populație a început să curgă tot disprețul care a usturat atât de tare în trecut. Vine mai întâi fosta funcționară de la FMI să-i certe pe români că vor salariu minim mai mare când alții muncesc în lume și pe doi lei. Și spaima vechilor politici de austeritate Băsescu-Boc-FMI a început să ne intre iar în vene. Apoi, un neavenit care se recomandă drept mare specialist fiscal, ajuns acum ministru adjunct la Finanțe, vrea să impună CAS și celor care nu au venituri. Că e el sigur că au toți, dar mint statul! Și când dai puțin maglavaisul de pe el, ce descoperi? Că el însuși, Biriș Gabriel, e specialist în a nu da bani statului. Că el face firme prin Cipru ca să nu plătească impozite statului român. Apoi îl scuturi puțin și curg din el minciunile cu viteza cu care curgeau din Boc și toți Vassii și Boagii lui. Că în culmea tupeului, firma lui e în procese cu instituții guvernamentale când el e șef peste ele. Că își acoperă urmele în firmele offshore fix ca un șmecher băsist, iese el și își bagă în ele angajata de la firma de avocatură. Apoi un altul, ajuns ministru la Comunicații, a făcut bani de prin consilii de administrație la stat, în timp ce firma lui încasa contracte tot de la stat. În cazul politicienilor s-ar zice că e ceva conflict de interese. În cazul tehnocratului bag seama că nu. Cocoțat în fruntea pătaților săi cu aere de imaculați, premierul Cioloș tace mâlc. Învârtește lingurița în borcanul cu miere, crezând că nu se va termina niciodată. Nu-l demite pe Biriș, aud chiar că vrea să-l facă ministru plin în locul lui Paliu. Practic aceasta o fi schimbarea promisă de domnul Iohannis: înlocuim tusea cu junghiul!