Cu toate că Legea educației naționale 1/2011 prevede că învățământul preuniversitar de stat este gratuit, în realitate cheltuielile pentru cei treisprezece ani de școală ai unui copil sunt suportate în bună măsură de părinți. Deosebirile mari între orașe și mediul rural, interesul pe care și-l dau profesorii la clasă, implicarea părinților și posibilitățile lor materiale sunt factori care influențează semnificativ cheltuielile. În timp ce sunt familii care plătesc în fiecare lună un salariu minim pe economie pentru educația unui elev, altele abia reușesc să-i trimită la școală. Mai grav este că circa 25% de copiii din mediul rural abandonează studiile, 17% din orașele mici și 6% din cei care locuiesc în localitățile mari, tocmai din cauza costurilor ridicate.
Suma medie anuală pe care părinții o investesc în educația unui copil se ridica la 3.093 de lei în 2018, potrivit unui studiu al Organizației Salvați Copiii. Cheltuielile sunt mai mari în orașe, unde media este de 3.341 de lei, comparativ cu 2.757 în zonele rurale. Calculată pe cicluri de învățământ, susținerea unui elev în clasele primare costă în medie 2.545 lei/an, 3.083 lei în gimnaziu și 3.647 lei în liceu. „Banii investiți în educația copiilor diferă foarte mult în funcție de școală, părinți, veniturile familiei, zona în care locuiesc. Sumele pot ajunge la 1.000-2.000 de lei pe lună pentru cei care își permit”, a declarat Iulian Cristache, preşedintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Mai puțini bani la fondul clasei
În fiecare an, părinții dau bani pentru fondul clasei, din care sunt cumpărate materiale didactice, precum rechizitele și manualele, și sunt dotate sălile de curs. În ultimii ani însă, procentul părinților care îl achită este tot mai redus, ajungând de la 72% în 2010, la 56% anul trecut. Pentru circa 26% din părinți se adaugă și fondul școlii.
Meditații la materiile de la școală
Cele mai mari cheltuieli sunt însă cu meditațiile la disciplinele din programă. Dacă înainte acestea se făceau doar în anii terminali pentru intrarea la liceu ori admiterea la facultate, respectiv în clasele a VIII-a și a XII-a, astăzi încep încă din primii ani de școală. Procentul părinților care apelează la meditații plătite a ajuns la 40 în 2018, iar suma medie anuală cheltuită este de 1.850 lei. În Bucureşti, însă, o familie obişnuită cheltuie aproximativ 9.600 de lei pe an pentru meditaţiile unui copil la două materii.
„Astăzi, meditațiile încep din clasa a V-a la materiile de examen, la care se adaugă și cel puțin o limbă străină. Părinții sunt aproape obligați să facă pregătire suplimentară pentru copii întrucât nu au nici timp, nici pedagogia necesară să le predea copiilor acasă. Noi facem încă o dată munca profesorului”, ne-a explicat Iulian Cristache.
Circa 19% din elevii din clasele primare și 56% din liceeni fac astăzi meditații la materii care se predau în școală.
Programele after school, în ajutorul şcolilor
Întrucât cursurile standard ale școlilor publice se desfășoară în intervalul orar 8-12, iar programul obişnuit al unei zile de lucru este până la orele 17.00-19.00, au luat amploare alte forme de educație complementare. Cele mai multe sunt programele de after school private pentru elevii claselor I-IV, unde aceștia își fac temele cu un pedagog. Aici, copiii iau masa de prânz, li se asigură transportul, dar ofertele cuprind și cursuri de limbi străine, sport, diverse activități etc. Taxele pentru aceste programe variază între 500 şi 1.500 lei/lună.
În schimb, în învățământul alternativ de stat, precum waldorf, step by step, orele sunt structurate în așa fel încât programul școlar se prelungește până la ora 17.00. Din păcate însă, acestea sunt mai ales în București, iar numărul de locuri este extrem de redus.
90% din părinţi suportă integral costurile after school, indiferent dacă aceste programe se desfășoară în instituții publice sau particulare.
Unele școli de stat au și programe de after school susținute în parteneriat între asociațiile de părinți și autoritățile locale, însă și acestea sunt puține, iar numărul de locuri este sub cel al copiilor înscriși la cursuri. Astfel, programul „Școală după Școală” a fost dezvoltat doar de 45% din unitățile de învățământ din București. În prezent, 89 din 200 de școli publice de învățământ primar și gimnazial din Capitală l-au implementat.
Cheltuieli bugetare
Valoarea costului standard per elev/preșcolar a fost stabilită la 5.384 lei pe an în 2019, prin HG 168/20.03.2019. Acești bani sunt prevăzuți pentru plata salariilor profesorilor.
Valoarea costului standard per elev/an a fost stabilită la 370 lei anual.
Bugetul alocat pentru învățământ în 2019 a crescut cu circa 10 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 41,49% mai mult, față de 2018.
Ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că educația reprezenta în 2018 doar 0,4% din cheltuielile unei gospodării, ceea ce înseamnă 9,73 lei/lună, raportat la un total de cheltuieli lunare ale unei familii de 3.667 lei.
3 ani grădiniță + 13 ani școală
buget
370 lei/elev/an x 16 ani = 5.920 lei
5.384 lei/elev/an x 16 ani = 86.144 lei
familie
3.093 lei/elev/an x 16 ani = 49.488 lei
Total – 141.552 lei (circa 30.000 euro)
Burse mai mari pentru elevi
În anul școlar 2019-2020, bursele acordate elevilor din învățământul preuniversitar de stat ar putea crește. Bursele de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social vor fi acordate în sumă de minimum 100 de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Educației Naționale. În prezent, valoarea burselor acordate se situează între 8 lei și 1.000 de lei.
Unii părinți investesc echivalentul unui salariu minim pe economie în educația copiilor, iar alții abia reușesc să-i trimită la școală.