În anul școlar actual s-au înscris doar 14 unități de învățământ în acest proiect. Profesorii și sindicaliștii spun că nu au oameni specializați pentru a scrie proiectele care trebuie să fie depuse pentru finanțare, dar nu au nici profesori care să poată fi aduși să susțină alte cursuri în afara celor din curricula națională. Mai sunt și probleme legate de descentralizare, pentru că majoritatea directorilor preferă să-și mențină posturile așa cum sunt în prezent, după ce s-au străduit să le ocupe.
Din 2020 se încearcă introducerea unui nou sistem de management și de predare, care ar trebui să se generalizeze până în 2030, conform strategiei „România Educată” - program național patronat de președintele Klaus Iohannis -, dar până acum nu s-a reușit implementarea într-un număr mare de școli. În această perioadă e în dezbatere publică o nouă modificare legislativă.
Programul de „pilotare” pentru transformarea instituțiilor de învățământ și a curriculei exista și în vechea Lege a educației, dar s-a activat abia în 2020, după lansarea strategiei naționale „România Educată”, care s-a transpus în legislație. Apoi s-a mai dat o Hotărâre de Guvern în 2021, iar în final s-a inclus proiectul în noua Lege a învățământului preuniversitar.
În anul școlar 2020-2021, când guvernul a aprobat hotărârea de operaționalizare a acestor pilotări, la care s-au adăugat două ordine de ministru cu metodologia de pilotare s-au înscris în program primele 6 școli-pilot, pentru anul 2021-2022; în următorul an au fost 28 de școli-pilot (2022-2023), iar în anul școlar 2023-2024 sunt 14 școli de stat și particulare care au dobândit statut de școli-pilot cu întârziere, la 56 de zile de la termenul-limită stabilit tot de Ministerul Educației.
Ideal doar în teorie
Finanțarea primită din PNRR ar fi de 12 milioane de euro în total, însă unitățile de învățământ nu s-au înghesuit să ia banii pentru a face schimbări, pentru că proiectul e ideal doar în teorie, în timp ce aplicarea lui s-a dovedit imposibilă pentru multe unități de învățământ. Pentru a crește numărul de școli care intră în proiectul finanțat prin PNRR, Ministerul Educației propune noi reguli care să vină în sprijinul unităților de învățământ.
Școlile și liceele care doresc să se înscrie în programul-pilot pot beneficia de noul statut și de bani pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. Inițial era prevăzută o perioadă de cel puțin 4 ani, iar multe unități de învățământ au refuzat să participe la program din cauză că nu puteau estima dacă își vor face activitățile corect, deci nu au vrut să riște. Astfel s-a ajuns la modificarea legislativă pusă acum în dezbatere publică, prin care durata minimă s-a redus la un an, cu mențiunea că se poate întrerupe programul de pilotare oricând, fie la cererea școlii, fie la intervenția Ministerului Educației, dacă se constată că nu se pot obține rezultatele scontate.
Un alt impediment este obligația unităților de învățământ de a specifica defalcat cum folosesc banii primiți în cadrul programului, pentru plata profesorilor. Modificarea recentă nu mai precizează cum vor fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice. Modificările se fac printr-un ordin de ministru privind proiectul de metodologie prin care școlile pot aplica pentru statutul de școli-pilot și s-au pus în dezbatere publică, de vineri, 26 aprilie. Este, de fapt, o rescriere a metodologiei, nu o modificare punctuală a acesteia, cu aplicabilitate din septembrie 2024, iar școlile care se vor înscrie în program vor beneficia de finanțare prin PNRR.
Nu există finanțare după PNRR
Sindicatele spun că nu se poate aplica un astfel de proiect la toate tipurile de unități de învățământ, mai ales în orașele mici unde există multe colegii tehnologice și nu sunt profesori disponibili pentru materii suplimentare. Dar cea mai mare problemă este legată de bani.
„Nu cred că sunt sorți de izbândă. E bine ca cei din anii terminali să-și poată alege materiile, dacă vor să facă o carieră într-un anumit domeniu, dar e greu de gestionat problema resursei umane. În plus, nu sunt în discuție doar câteva școli și licee cu rezultate foarte bune din București sau alte orașe mari, ci ar trebui să se întâmple în toată țara, unde nu sunt profesorii de care ar fi nevoie. Banii se pot găsi pentru câteva școli, dar se dau pentru o perioadă de cel mult 3 ani și după această perioadă se întreabă toată lumea cum se va putea finanța activitatea în continuare. Ideea nu e rea, dar e nevoie de foarte mulți bani după ce se va termina finanțarea din PNRR”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Nici Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”, nu crede că proiectul școlilor-pilot e aplicabil în România. „Nu se poată vorbi despre un management descentralizat într-un sistem care acum e supercentralizat. Descentralizarea înseamnă bani. Nu se poate face fără foarte mulți bani”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor.
Direcția „România educată” nu funcționează
În plus, cei care scriu proiectele pentru finanțare trebuie să fie plătiți, iar școlile nu au oameni specializați în scrierea acestor proiecte și nici bani din care să plătească firme specializate.
La toate aceste probleme se adaugă cele din interiorul Ministerului Educației. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, intrat în primele 6 școli-pilot, este un exemplu de succes. În al doilea an al proiectului, Colegiul „Gheorghe Șincai” din București a fost tot un exemplu de succes, dar în raportul întocmit după primul an pentru acest liceu se specifică faptul că a lipsit sprijinul din partea Ministerului Educației pentru formarea profesorilor.
Mai mult, de la momentul declanșării pilotărilor, Ministerul Educației nu a mai făcut nicio monitorizare sau evaluare a acestor programe- acestea fiind în sarcina Direcției „România educată” din cadrul Ministerului. Aplicanții reclamă și o „atitudine de dispreț” din partea ministerului de resort.
Scopul școlilor-pilot
Scopul înființării școlilor-pilot ar fi „creșterea responsabilității la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin crearea unei rețele de unități-pilot pe intervenții sistemice, prin pilotarea unor intervenții educaționale inovative, a unor noi modele curriculare și de carieră didactică, a unor modele noi de management descentralizat, pentru a spori treptat, în mod sustenabil, autonomia unităților de învățământ preuniversitar și pentru a îmbunătăți reziliența sistemului de educație”, conform proiectului finanțat prin PNRR.
Obiectivele înființării unităților-pilot, potrivit proiectului, sunt îmbunătățirea rezilienței sistemului de educație, prioritate majoră pentru construirea unui învățământ mai bun, care să se adapteze noilor provocări. Școlile pot pilota un nou model centrat pe management descentralizat, inclusiv prin modificări curriculare în cadrul fiecărei școli-pilot în parte, adică curriculum oferit de școală, alcătuit din trunchi comun și curriculum la decizia elevilor din oferta școlii, „în acord cu valorile, profilul absolventului, competențele-cheie și ariile de învățare definite de Ministerul Educației, precum și a unui nou model de carieră didactică”.
Unitățile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educaţiei, „în contextul unor intervenţii sistemice, în diverse domenii – curriculum, inclusiv adaptări curriculare pentru învăţarea blended learning/online, carieră didactică, etică şi integritate, evaluare şi examinare, combaterea şi prevenirea violenţei în mediul şcolar, inclusiv combaterea şi prevenirea bullyingului, asigurarea accesului la educaţie prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învăţării în sistem blended learning/online etc” - se specifică în actuala metodologie de aplicare a legii, dar au existat foarte multe plângeri din partea unităților de învățământ care au încercat să intre în program și fie au primit un refuz fără explicații din partea ministerului, fie li s-a răspuns la solicitări cu mari întârzieri și nu au primit sprijin pentru întocmirea documentației necesare.