Școala a-nceput cu un nou val de proteste din partea părinților, care spun că elevii sunt obligați să care ghiozdane mai grele decât în anii precedenți. Pe lângă manualele școlare și caiete, fiecare elev cară zilnic auxiliare didactice pentru toate materiile, iar cum numărul de ore a crescut, adăugându-se și discipline noi, ghiozdanul a devenit mai greu.
Dacă au și ore de sport, elevii trebuie să adauge echipamentul complet. O sticlă de apă și penarul cu tot ce li se cere duce - spun părinții - la o greutate de până la 10 kilograme, cărată zilnic în spate de un elev. Iar pentru cei din mediul rural, care au distanțe mari de parcurs până la școală, este și mai greu de suportat.
Unii părinți au cumpărat pentru copiii lor trolere, alții îi duc și-i iau de la școală cu mașina, dar nu toți au acest noroc. Și chiar dacă sunt transportați de părinți sau cară valize pe roți, tot trebuie să le ridice apoi pe scări.
Boli de care nu vor mai scăpa
Spitalele din toată țara sunt pline deja de copii care au coloana deformată. Chiar dacă au ghiozdane pe care le duc în spate, medicii nu recomandă o greutate mai mare de 3 kilograme pentru un copil care cântărește 50 kg, însă în multe dintre cazuri sunt copii mult mai slabi care trebuie să ducă în spate ghiozdanele de 9-10 kg, consecințele fiind foarte grave, pentru toată viața.
Soluția pe care a prezentat-o actualul ministru al Educației, Ligia Deca, în primăvara acestui an, în contextul aceluiași scandal, a fost să fie lăsate manualele și auxiliarele în dulapuri speciale, în clasă. Deși sunt bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru astfel de achiziții care să-i ajute pe elevi, multe școli nu au depus proiecte, iar copiii sunt condamnați zilnic să care totul în spate. „Nici măcar nu folosesc acele caiete, dar de frică să nu-i pună notă mică, fiul meu le cară inutil în ghiozdan, în fiecare zi”, spune mama unui elev de clasa a III-a.
Mulți părinți sunt revoltați și de sumele foarte mari de bani pe care trebuie să le plătească pentru școală, mai ales pe auxiliarele școlare pe care le consideră inutile. Mulți au observat că învățătorii și profesorii le aleg fără să explice care sunt criteriile de selecție, dar nici măcar nu le folosesc la clasă.
Fixul de la o anumită firmă
Nu doar manualele și auxiliarele didactice sunt cerute de cadrele didactice fără vreo justificare, ci și pixurile. Iar pentru cazurile sociale nu se face excepție. Așa este și cazul a trei frați care sunt crescuți de bunici, după ce tatăl lor a fost condamnat la închisoare, iar mama a plecat să muncească în străinătate.
Bunicii trăiesc doar din pensia unuia dintre ei, iar cu 1.200 de lei pe lună se străduiesc să-i țină și pe nepoți la școală, cei trei frați fiind în clasa I, respectiv a III-a și a IV-a, la o unitate de învățământ din mediul rural. Nu vor să facă publică revolta lor, pentru că le este frică să nu-i ia pe cei mici Protecția Copilului, dacă vreo doamnă învățătoare ar vrea să se răzbune.
„Am primit de la o asociație rechizite gratuit, dar nu putem să le folosim, pentru că de la școală ne-au cerut să cumpărăm anumite pixuri și caiete. Pixul costă 50 de lei, caietul tot 50 de lei. Am spus că nu avem bani să le cumpărăm, dar învățătoarele ne-au zis că nu le interesează. Noi abia ne descurcăm să avem ce mânca, dar trebuie să dăm 500 de lei pentru ce ne-au cerut la școală, în plus față de manuale”, spune bunica micuților.
Dacă auxiliarele școlare pot fi justificate prin legătura cu manualele, pixurile foarte scumpe pe care au ajuns să le ceară unii învățători sunt de la anumite firme despre care părinții revoltați presupun că procedează asemenea distribuitorilor de medicamente, adică merg din școală-n școală să-și prezinte ofertele și cedează un procent din vânzări cadrului didactic.
Comisionul e 20% din valoarea auxiliarului
La fel s-a descoperit că procedează și editurile. În anul 2017 a fost cel mai mare scandal legat de greutatea ghiozdanelor și de manualele și auxiliarele cărate inutil până la școală și înapoi. Fostul ministru al Educației din anul 2017, Liviu Pop, a-ncercat să rezolve problema, printr-un Ordin de ministru care a lăsat fără acreditare toate auxiliarele școlare, dar a urmat revolta profesorilor care acuzau „interese financiare” ale editurilor „de casă” ale PSD.
Editurile care câștigaseră licitațiile pentru manuale și care aveau inclusiv auxiliare școlare s-au revoltat când au rămas fără acreditări pentru auxiliare, dar despre comisioanele pe care le încasează profesorii nu au dat nicio explicație.
Liderii sindicatelor din învățământ au recunoscut atunci că manualele și auxiliarele sunt alese în funcție de comisionul de 20% primit de fiecare profesor, „la negru”, pentru fiecare material cumpărat de elevi, dar nimeni nu a anchetat, de atunci până acum, aceste convenții dintre edituri și cadrele didactice.
Încă din ianuarie 2017 s-a constatat că piata auxiliarelor școlare a ajuns la 80 de milioane de euro, bani care țin în viață editurile. Iar calculul făcut de sindicate arată că anual se duc în buzunarele cadrelor didactice din sistemul preuniversitar 16 milioane de euro.
Profesorii nu sunt trași la răspundere
Sindicaliștii au spus că nu doar auxiliarele, ci și manualele școlare sunt alese de cadrele didactice în în schimbul unui comision pe care îl primesc de la edituri. Așa s-a ajuns la soluția ministrului Liviu Pop de a duce, prin lege, toate manualele la Editura Didactică și Pedagogică. „Guvernul României, la inițiativa Ministerului Educației Naționale, va decide ca sarcina publicării manualelor școlare să fie asumată de către MEN. Prin Editura Didactică și Pedagogică și tipărirea la Monitorul Oficial, după avizarea Consiliului Concurenței. Societatea Editura Didactică și Pedagogică SA va fi înființată ca societate comercială pe acțiuni, de interes național, cu capital integral de stat, în subordinea MEN, prin reorganizarea Regiei Autonome Editura Didactică și Pedagogică”, a explicat fostul ministru Liviu Pop.
A urmat proiectul de lege al manualului școlare și Ordinul nr. 3103/2019 privind regimul manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar, reactualizat periodic. Dar lucrurile nu s-au rezolvat, ci s-au agravat. Au urmat scandaluri la fiecare început de an școlar, dar Ministerul Educației nu poate face mai mult decât să ofere soluții alternative, care nici măcar nu sunt respectate de cadrele didactice. Profesorii fac în continuare ce vor, fără a fi trași la răspundere de cineva, dacă le cer copiilor să care inutil în spate manualele și auxiliarele pe care nu le folosesc la clasă.
600 de milioane de euro, pentru dulapuri
Ministrul Educației, Ligia Deca, a explicat, în martie 2023, că problema greutății ghiozdanelor poate fi rezolvată prin achiziții care ar trebui făcute de școli. A existat un apel de proiecte pentru finanțare din PNRR, din care se poate face dotarea claselor cu mobilier, astfel încât dulapurile să fie folosite pentru depozitarea auxiliarelor școlare și a altor materiale didactice cărate în spate de elevi. Se putea aplica până pe 19 martie 2023, prin apelul competitiv de proiecte „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” (palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive, cabinetele de asistență psihopedagogică), finanțat cu aproape un miliard de euro prin PNRR - 600 de milioane de euro fiind alocați doar pentru dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă. Dar la începutul acestui an școlar s-a constatat că elevii duc în spate aceleași ghiozdane foarte grele.
În mare măsură, problema ghiozdanelor prea grele pentru elevi nu ține de Ministerul Educației, ci se poate rezolva la fiecare școală în parte. Trebuie să existe doar o bună cooperare între părinți și profesori, pentru a se găsi metodele cele mai eficiente.