Poeta, prozatoarea şi traducătoarea Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, în Bucureşti. A urmat cursurile Liceului "Gh. Şincai" din Bucureşti, apoi cursurile Institutului Pedagogic (1960-1963) şi pe cele ale Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1967, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
În perioada 1967-1975 a lucrat ca redactor la revistele "Femeia" şi "Luceafărul". În 1975 s-a stabilit în Suedia, la Stockholm, căsătorindu-se cu editorul suedez René Coeckelberghs. A scris, în continuare, în română, dar şi în suedeză, devenind unul dintre cei mai importanţi şi originali scriitori ai literaturii suedeze. În 1989 a beneficiat de Bursa Fredrik Ström, în acelaşi an obţinând şi prestigiosul premiu acordat de Fondul Academiei Suedeze.
Gabriela Melinescu a debutat cu poezie la "Luceafărul", în 1959, iar editorial - cu "Ceremonie de iarnă", în 1965. Alte scrieri: "Fiinţele abstracte" (1966), "Interiorul legii" (1968), "Boala de origine divină" (1970), "Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere" (1972), "Îngânarea lumii" (antologie, 1972), "Împotriva celui drag" (1975). După plecarea din ţară, i-au apărut volumele: "Jurământul de castitate" (1975), "Zeul fecundităţii" (1977), "Tatăl minciunii" (1977), "Copiii răbdării" (1979), "Urcarea lupilor la cer" (1981), "Casa de fum" (1982), "Oglinda femeii" (1986), "Arborele în vânt" (1987), "Regina străzii" (1988), "Omul pasăre" (1991), "Lumină din lumină" (1993), "Cuvinte nou născute" (2002) ş.a.
A mai publicat "Jurnalul unui egoist solitar" (1982), "Vrăjitorul din Gallipoli" (1986), "Jurnal suedez" (2000) - care cuprinde însemnări din perioada 1976-1983. În 2010 a publicat romanul autobiografic "Mamma som Gud" ("Mama ca Dumnezeu"). În 2013 i-a apărut volumul de poezie "Pe spatele peştişorului de aur" (Ed. Ellerstroms, traducere de Inger Johansson).
A tradus din suedeză în română (Swedenborg - "Cartea de vise", August Strindberg - jurnale, Göran Sonnevi - "Cartea sunetului"), iar din română în suedeză din poezia Ilenei Mălăncioiu, precum şi din creaţia altor scriitori români. A mai publicat volume pentru copii ("Catargul cu două corăbii", 1969, şi povestirile fantastice din "Bobinocarii", 1969), însemnări de scriitor ("12 revelaţii", 1972; "Viaţa cere viaţă", 1974).
În 1978 a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A obţinut de două ori premiul Academiei Suedeze "De Nio", pentru volumele "Omul pasăre" (1991) şi "Acasă într-o ţară străină" (2003). În anul 2002 a primit premiul Albert Bonniers pentru "opera omnia", precum şi Premiul "Nichita Stănescu" al Academiei Române, iar în 2004 Premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră, potrivit site-ului https://www.icr.ro/. În 2006, Gabriela Melinescu a fost distinsă cu Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu".
Foto: Agerpres