Este Bogdan Camelia o procesomană? Cu peste 100 de procese la activ, cu zeci de plângeri adresate CSM , cu chemarea în instanță a zeci de instituții din sistemul juridic, al siguranței naționale, presei, societății civile, a multor persoane fizice și juridice, putem trage o concluzie despre maniera obsesivă de a inunda instanțele cu propriile probleme ce decurg din dubla suspendare din magistratură. În aceste condiții, ai înclina să crezi că ar fi utilă chiar înființarea unei secții speciale pentru procesele în care parte este Camelia Bogdan. Cadrul național pentru rezolvarea plângerilor devenind prea strâmt, B.C. a deschis procese împotriva României la CEDO și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Sintagma ”cărțile din cărți se fac” a devenit ”dosarele din dosare se fac” în ,”traducerea” făcută de Bogdan Camelia pe teritoriul justiției. O cauză pierdută în prima fază este urmată de recurs, cererile de lămuriri, excepții, suspendări, reclamații fac din dosarul de bază, disjuns în alte dosărele-pui, un ”copac” stufos ce seamănă cu tabloul unei anchete epidemiologice în infecțiile covid plecate de la primul contact. Iată doar o ”rămurică” din copacul cu pricina. În 22 iunie 2020, cei cinci judecători ai Completului Civil 2-NCPC-2019 de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dat soluția în dosarul 2048/1/2018/a2.1., în care Bogdan Camelia este recurent (pârât). Dosarul provine din dosarul 2048/1/2018, un recurs declarat nefondat de același complet care, în 18 martie 2019, respingea ”excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, invocată de recurenta Bogdan Camelia” Totodată erau respinse cererea de suspendare a judecății până la soluționarea dosar nr 230/33/2018 la Curtea de Apel Cluj, cererea de suspendare până la soluționarea de către CCR a excepției de neconstituționalitate invocate în cauză de Bogdan Camelia, cererea de suspendare până la pronunțarea Curții de Justiție a UE. Rămânea în vigoare Hotărârea nr 18J din 20 iunie 2018 a Secției de judecători în materie disciplinară în dosarul nr 6/J/2018. Simplu, nu?
Orientare prin hățișul proceselor
A înțelege ”logica”deschiderii atâtor piste procesuale este un exercițiu de perspicacitate greu de trecut. De multe ori, manevrele de învăluire a instanțelor prin proceduri aleatorii au ca rezultat chiar dezorientarea petentei care se pierde în labirintul propriilor cereri. Pe unele uită să le semneze, la multe termene nu se mai poate prezenta, amânările încurcă propria agendă încărcată și încurcată de deplasări externe. Când ai 73 de procese la Înalta Curte de Casație și Justiție, poți să te muți pe lângă strada Batiștei, să fii pe aproape de sălile de judecată, să nu ”scapi” vreun termen.Dar, pe lângă acestea mai sunt 24 de dosare la Curtea de Apel Cluj și la Tribunalul Cluj-Napoca. La Tribunalul București ai pe cap încă trei dosare, la fel la Curtea de Apel din Capitală. Ploieștii sunt aproape de București, așa că nu ar ridica mari probleme de prezență, dar Curtea de Apel Constanța este mai departe... Pe malul mării Camelia Bogdan, într-un proces ”exotic”, a chemat în judecată Loja masonică . Căldură mare, vorba lui Caragiale. Dreptul de a te adresa justiției este o libertate fundamentală ce nu poate fi restricționată. ”Abuzul de Drept, în care unii devin profesioniști, are patologia specifică, în care magistrații dau soluții, dar nu vindecă”, îmi spunea un maestru al Baroului, regretatul Lucian Bolcaș.
Ce instituții au fost reclamate
Bogdan Camelia s-a îndreptat cu acțiuni judiciare împotriva a numeroase instituții ale statului român. Din lista celor chemați în instanțe notăm: Academia de Poliție, Agenția Națională de Integritate, ANAF, CSM, DIICOT, Inspecția Judiciară, Primul ministru, Președintele Camerei Deputaților, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Serviciul Român de Informații, Președintele Senatului, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Tribunalul București.
Bogdan Camelia a chemat în judecată jurnaliști, posturi de televiziune, publicații online care au ”îndrăznit” să-i prezinte conduita profesională sancționată cu cea mai drastică sancțiune administrativă -EXCLUDEREA DIN MAGISTRATURĂ.
45 de cereri de apărare a reputației
Inspecția Judiciară, Secția pentru judecători și plenul CSM lucrează cu motoarele ambalate din plin să facă față avalanșei de lucrări ”comandate” de Bogdan Camelia. Începând cu 24 martie 2016 au fost emise până la 30 aprilie 2020 nu mai puțin de 37 de hotărâri privind 45 de cereri de apărare a reputației profesionale, a independenței justiției în ansamblu. Doar una a fost admisă...
”Abuzul de Drept, în care unii devin profesioniști, are patologie specifică, în care magistrații dau soluții, dar nu vindecă”
Lucian Bolcaș
Mergem la CEDO, ÎN PAS DE DEFILARE
Nemulțumită de deciziile instanțelor din țară, Bogdan Camelia a deschis o ”linie de atac” spre CEDO . Cererea 36889/18-”CB împotriva României”-se află în lucru la Secția a patra a Curții de la Strasbourg din 18 iulie 2018. Petenta reclamă faptul că sancțiunea disciplinară de excludere din magistratură pentru incompatibilitate a fost luată fără un termen de prescripție a faptei. De asemenea, s-a plâns de lipsa de previzibilitate a dreptului intern, de împosibilitatea de a contesta sancțiunea și accesul la o instanță, adăugând ingerința în viața privată. Scandalul uriaș din România declanșat de B.C., care a luat bani de la o parte dintr-un proces pe care îl judeca, este însă prezentat trunchiat de petentă, după cum rezultă din rezumatul cazului postat pe site-ul CEDO în comunicatul din 7 februarie 2019. Sunt câteva omisiuni de esență, care pot ”dirija” întrebările către părți și influența decizia judecătorilor Curții . Sancțiunea dată de CSM este ca urmare a săvărșirii de B.C. unor abateri disciplinare grave care au adus atingere prestigiului funcției de magistrat și au afectat imaginea justiției și încrederea în sistemul judiciar. Bogdan susține în cererea trimisă la CEDO că ANI ar fi încuviințat participarea ei la o acțiune finanțată din fonduri publice. Uită însă să precizeze că a fost plătită direct printr-o convenție civilă, cu contract de prestări servicii profesionale încheiat cu o firmă privată. Lectorul Camelia Bogdan era ”prestator de servicii”, iar Consult srl, beneficiar.Ca atare, CEDO nu ar dispune de o informare corectă și completă în problema de fond pentru care a fost sancționată petenta B. C.
Dacă nu va obține câștig de cauză în cererea aflată în analiză la Curtea de la Strasbourg, pentru prima excludere din magistratură, Bogdan Camelia mai are muniție pentru un nou demers. Rețeta din țară va fi utilizată și în procesele ”europene”. Pe rol la ÎCCJ se află dosarul pentru a doua excludere, contestată, care nu are încă o soluție definitivă.„Dacă în cel mai rău caz se va aplica o sancțiune, defilez la CEDO!”, declară, ca un avertisment, B.C. într-un interviu luat de Catiușa Ivanov, nume de artilerie rusească, gospodărește ales pentru aruncarea buzduganului spre judecătorii de la Strasbourg