Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul identifică vulnerabilităţile sistemului energetic şi provocările cărora trebuie să le facă faţă în anii următori, dar concluzia este dezolantă. Am avea nevoie de investiţii de 20 de miliarde de euro în următorii 15 ani.
- Punerea în aplicare a strategiei presupune investiţii totale cifrate la 20 de miliarde de euro în următorii 15 ani;
- Până în anul 2030, este de așteptat retragerea din funcțiune a unor capacităţi de producere a energiei de circa 1.800 MW pe bază de gaz natural și 2.400 MW pe bază de cărbune;
- Resursele de huilă din România sunt costisitor de exploatat, ceea ce face improbabilă construirea unor grupuri noi în locul celor retrase;
- Extinderea capacităților nucleare la Cernavodă rămâne o obţiune strategică;
- Strategia prevede o creștere ușoară a capacității hidroenergetice prin finalizarea proiectelor în curs de desfășurare;
- Valoarea totală a investiţiilor necesare în reţele de alimentare centralizată cu energie termică, în perioada 2016-2030, variază între 1,3 şi 2,6 miliarde de euro;
- În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 mld. euro.
Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 mil. euro/an până în 2030 şi un minim de 45 mil. euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare;
- Se estimează că preţul energiei electrice va creşte cu 30% pentru consumatorii casnici şi cu 50% pentru consumatorii casnici până în anul 2030