Jurnalul.ro Special Anchete Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004

Securiştii care au lucrat cu Băsescu înainte de ’89, colaboratori politici ai acestuia după 2004

de Ion Alexandru    |   

Toţi foştii agenţi şi ofiţerii de securitate care ar putea să elucideze trecutul de colaborator al lui Traian Băsescu, posesorul numelui de cod “Petrov”, au primit, după Revoluţie, dar cu precădere în timpul mandatelor de preşedinte, diverse funcţii şi poziţii importante. Aceasta este concluzia pe care o trage istoricul Marius Oprea, în cadrul unei analize scrise pentru “Observatorul Cultural”. Iar lucrurile nu se opresc aici. Chiar un actual membru al CNSAS, numit de PNL, este un apropiat al lui Traian Băsescu şi fost partener de afaceri al unuia dintre ofiţerii de securitate cu care Băsescu a interacţionat pe vremea când era reprezentant al NAVROM, la Anveres. Ia, un alt personaj din aceeaşi zonă a serviciilor comuniste s-a intersectat, în zona afacerilor, cu celebrul doctor Mohammad Yassin, cel pe care Băsescu l-a numit “posesorul cinstit” al averii lui Omar Hayssam. Mâine se împlinesc două săptămâni de când Colegiul CNSAS a anunţat că urma să înainteze Curţii de Apel Bucureşti o acţiune pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii a lui Taian Băsescu, candidat din partea PMP la alegerile europarlamentare. Numai că la respectiva instanţă nu există înregistrat, în acest moment, nici un dosar având acest obiect.

                                                                         

Într-o analiză publicată de “Observatorul Cultural”, istoricul Marius Oprea radiografiază toate legăturile care conduc, încă din anul 1992, la afilierea fostului preşedinte la organele de securitate ceauşiste, culminând cu deconspirarea faptului că la CNSAS există date temeinice cu privire la numele de cod “Petrov” atribuit lui Băsescu încă din timpul în care era elev în cadrul Institutului de Marină. Marius Oprea trece în revistă toate persoanele care au avut funcţii în Securitate care ar putea oferi detalii despre activitatea lui Băsescu, de la Anveres, ale căror cariere s-au intersectat, după revoluţie, în mod mai mult decât interesant, cu Traian Băsescu.

“Colaborarea lui Traian Băsescu cu Securita­tea, revelată abia acum de investigaţiile făcute de un angajat al Consilului Naţional pentru Stu­dierea Arhivelor Securităţii, a fost subiectul unor lungi şi aprinse polemici, cât şi al unui proces, intentat de el lui Mugur Ciuvică, directorul Gru­pului de Investigaţii Politice, proces pierdut de acesta din urmă. Această colaborare a avut trei etape: mai întâi, racolarea lui Băsescu ca informator al Securităţii, pe când era student în anul II la Institutul de Marină «Mircea cel Bătrân» din Con­stanţa, mai apoi prin «preluarea» sa ca «surs㻓, după terminarea facultăţii şi încadrarea în marina comercială, şi, la final, trimiterea «în misiune» la Anvers. Niciuna dintre cele trei etape ale colaborării lui Traian Băsescu cu Securitatea nu a fost, până acum, oficial recunoscută”, scrie istoricul Marius Oprea, adăugând că “toţi securiştii care puteau cunoaşte epi­soade sensibile din trecutul lui Traian Băsescu au gravitat, cât acesta a fost ministru şi mai apoi preşedinte al României, în cercul său de apropiaţi, pe care-i proteja. Printre aceştia, nu numai foştii securişti constănţeni, ajunşi şefi în Serviciul Român de Informaţii, cât mai ales foştii securişti care-i cunoşteau trecutul de la Anvers, unde a condus reprezentanţa comercială a Navromului şi de unde provenea «ca­mionul de rapoarte» despre care Băsescu pome­nea în derâdere”.

 

Silvan Ionescu şi partenera de afaceri din CNSAS

Marius Oprea îl aminteşte, în primul rând, pe Silvian Ionescu, “fost ofiţer de securitate care, după propriile declaraţii, răspundea, în ultimii ani ai regimului Ceauşescu, de reţelele de spionaj ale României socialiste în vestul Europei, fiind tocmai şeful Serviciului I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din cadrul DIE”. Silvian Ionescu avea în subordine munca informativă de spionaj din Belgia. În această calitate, l-a cunoscut pe Traian Băsescu, acesta din urmă fiind şef al sucursalei Navrom de la Anvers.  După Revoluţie, Silvian Ionescu a urmat, pas cu pas, traseul politic al lui Traian Băsescu, devenind secretarul executiv organizatoric al PD şi preşedinte al Organizaţiei PD Sector 3. Ulterior, în timp ce Băsescu ocupa funcţia de primar al Capitalei, Ionescu a fost numit, din partea Partidului Democrat, în funcţia de prefect al Capitalei. Iar, după alegerile din 2004, Silvian Ionescu a devenit şef al Gărzii Naţionale de Mediu.

“Jurnalul” adaugă analizei istoricului Marius Oprea o altă piesă destul de importantă. În 2017, una dintre cele mai apropiate colaboratoare politice ale lui Traian Băsescu, Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, a fost numită de PNL în Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Decizia liberalilor a fost una mai mult decât surprinzătoare, având în vedere legăturile acesteia cu fostul preşedinte, Traian Băsescu, şi, mai ales, cu Silvian Ionescu, fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe. Legăturile au fost atât de afaceri, cât şi politice sau chiar de subordonare, atunci când fostul Partid Democrat s-a aflat la guvernare, iar Sulfina Barbu a ocupat funcţia de ministru al Mediului şi Gospodăririi Apelor. Asta, deoarece Sulfina Barbu a derulat afaceri de consultanţă pentru managementul companiilor împreună cu Silvian Ionescu, încă din anul 2007. Potrivit unei decizii, publicată în Monitorul Oficial al României, în data de 18 iulie 2007, asociatul unic de atunci al companiei SC KVB Economic SRL, un anume Zamfir Răzvan Stan, a decis să majoreze capitalul social al companiei la suma de 50.200 de lei şi să cesioneze o parte a capitalului social către alţi noi asociaţi. Primii doi asociaţi care au intrat în această companie au fost Silvian Ionescu şi Sulfina Barbu, fiecare achiziţionând, la acel moment, câte un pachet de 27 la sută din capitalul social al SC KVB Economic SRL.

 

Marin Antonescu şi legăturile cu Mohammad Yassin

Al doilea nume amintit de Marius Oprea este cel al lui Marin Antonescu, “fost şef sub acoperire al rezidenţei Securităţii de la Bruxelles. El nu a ascuns că l-a întâlnit direct pe Traian Băsescu, în perioada în care acesta se afla în post la Anvers. Acesta spunea despre relaţiile cu Traian Băsescu de atunci că amândoi au fost acolo, «ca să zic aşa, contemporani»: «Ne întâlneam frecvent şi profesional, pe linie consulară, dar şi ca colegi, ca români în Belgia. Trecând de la PDSR la PD, odată cu ascensiunea politică a lui Traian Băsescu, Marin Antonescu a devenit vicepreşedinte al Organizaţiei Dâmbo­viţa şi consilier judeţean pe listele PD”. Mergând mai departe de această scurtă analiză, despre Marin Antonescu există informaţii cu adevărat spectaculoase.

După revoluţie, Marin Antonescu a părăsit, oficial, sistemul, a devenit avocat şi a intrat în politică, înscriindu-se în FSN. În 1993, a primit chiar funcţia de prefect al judeţului Dâmboviţa. După ruperea FSN, când Petre Roman a înfiinţat Partidul Democrat, Traian Băsescu a făcut lobby ca Marin Antonescu să fie primit în noul partid. Fostul ofiţer DIE a devenit membru PD abia în 1996, când Băsescu deja devenise foarte influent la nivelul Partidului Democrat. Iar în timpul mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, Antonescu a interferat în zona de afaceri cu celebrul doctor Mohammad Yassin, cel pe care Băsescu l-a pus, personal, să se ocupe de “recuperarea” celor trei jurnalişti români, răpiţi în Irak. Astfel, în anul 2002, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a înfiinţat societatea Parc Industrial Mija SA, pe terenurile unităţii militare Mija, fabrica de armament unde se produceau blindaje speciale şi materiale pirotehnice. Patru ani mai târziu, în 2006, are loc o majorare de capital, iar Consiliul Judeţean Dâmboviţa rămâne doar cu 40 la sută din acţiunile societăţii. Cu acest prilej, în acţionariatul companiei intra afaceristul iordanian Fathi Taher, prin Quatron International Investment co. Ltd, din Iordania. În 2007, Taher şi Mohamad Yassin se regăsesc împreună în Consiliul de Administraţie al Parcului Industrial Mija, alături de Marin Antonescu, vicepreşedinte al PDL Dâmboviţa. În anul 2010, prietenul lui Traian Băsescu, Mohamad Yassin, a fost numit în funcţia de director general al companiei, poziţie pe care a ocupat-o până în anul 2012. Interesant este că, odată cu plecarea voluntară din Consiliul de Administraţie a lui Marin Antonescu, în anul 2012, Mohamad Yassin şi-a pierdut şi el postul de director al Parc Industrial Mija SA.

Iar legăturile din zilele noastre dintre Băsescu şi Marin Antonescu nu se rezumă doar la aceste episoade. Fiica lui Antonescu, Oana, a candidat, în 2009, din partea PDL, la alegerile europarlamentare. A fost aleasă şi a fost colegă, pentru un mandat întreg, la Bruxelles, chiar cu fiica cea mică a lui Traian Băsescu, Elena.

 

Alţi ofiţeri ai Securităţii, refugiaţi în SRI şi reactivaţi de Băsescu

Al treilea ofiţer cu misiune în Belgia, Vasile Stanciu, cu „acoperirea“ de consilier I al Amba­sa­dei Republicii Socialiste România la Bruxelles şi gradul de locotenent-colonel de Securitate, a fost „cooptat“ în Serviciul Român de Informaţii şi a avansat până la funcţia de şef de „unitate specială“, în spatele acestei denumiri ascunzându-se faptul că el coordona ofiţerii acoperiţi ai serviciului, scrie Marius Oprea. “Băsescu l-a recunoscut la o întâlnire cu cadrele de conducere ale SRI, care a urmat instalării sale ca preşedinte al României. Cu acea ocazie, le-a spus celor prezenţi că, dacă cineva doreşte să afle mai multe despre el, să-l întrebe pe colonelul Stanciu, pe care îl văzuse în sală. Îl cunoştea pe acesta cu gradul său vechi, neştiind că Stanciu fusese făcut general de către Iliescu în 2003”, arată acesta.

Adrian Isac este cel de-al patrulea personaj identificat de Marius Oprea ca făcând parte din „careul de aşi“ al Securităţii în Belgia. “Isac a lucrat în spionajul României socialiste în mai multe posturi, sub acoperire diplomatică. Ca semn al încrederii pe care i-o arăta, dar şi ca recompensă, preşedintele Traian Băsescu l-a însărcinat pe fostul spion român în Belgia cu organizarea eliberării ostaticilor români răpiţi în 2005 în Irak”, se arată în analiza citată.

 

“Alba-neagra” cu sesizarea Curţii de Apel Bucureşti

Maris Oprea mai aminteşte faptul că, în 2012, CNSAS a redeschis un dosar de verificare pentru Traian Băsescu. Dosarul i-a fost atribuit Iulianei Măgirescu, de la De­partamentul de Investigaţii al CNSAS, aceasta descoperind, se pare, documente care de­monstrau că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Pe 13 iulie 2013, Iuliana Măgirescu se aruncă de la etajul 9 al unui bloc din Sectorul 6. “Cazul nu a apărut nicăieri în presă”, atrage atenţia istoricul. În 16 octombrie 2013, Traian Băsescu primea al cincilea verdict de necolaborare cu Securitatea, redactat de Direcţia de Investigaţii, condusă de Germina Nagâţ. Aceasta din urmă este în continuare membru al CNSAS, susţinută de USR.

La începutul acestei luni, Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, de către CNSAS, din postura de candidat la alegerile europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcţiei de Investigaţii, fost lucrător al SRI. Acesta ar fi lucrat individual, fără să spună nimănui nimic, iar, la final, a pus raportul pe masa Colegiului CNSAS. Pe data de 9 mai, instituţia a comunicat că va înainta Curţii de Apel Bucureşti o acţiune pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru unul dintre candidaţii la alegerile de anul acesta, care are şi calitatea de parlamentar. Singurul pentru care CNSAS nu a emis note de constatare a necolaborării cu Securitatea este chiar Traian Băsescu. Numai că, la două săptămâni de la acest anunţ oficial, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti nu se află înegistrat niciun dosar care să privească aceste aspecte.

Istoricul Marius Oprea trece în revistă foştii ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului care au lucrat cu Traian Băsescu, la Anvers. Printre cei mai cunoscuţi se numără Silvian Ionescu, Marin Antonescu, Vasile Stanciu sau Adrian Isac. Toţi au interacţionat cu Băsescu, atunci când acesta a deţinut frâiele puterii în România.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri