Subiectul a fost discutat în cadrul podcastului „Observator 360”, unde medicul specialist în toxicologie și anestezie, Radu Țincu, a explicat contextul, riscurile și presiunea uriașă la care sunt expuși medicii din secțiile de terapie intensivă și urgență.
Presiune uriașă și risc de burnout
Fenomenul nu este unul izolat, fiind documentat la nivel internațional, mai ales în specializări precum Anestezie-Terapie Intensivă și medicină de urgență.
„Acolo gradul de a dezvolta o dependență poate ajunge chiar la 15%. Presiunea este extraordinară, iar accesul la substanțe este facil”, a explicat medicul.
Specialistul precizează că epuizarea profesională, suprasolicitarea și lipsa de personal contribuie semnificativ la riscul apariției dependențelor.
„Când ajungi la o limită a suportabilității, fie fizice, fie psihice, poate apărea tentația de a apela la astfel de substanțe pentru a reduce disconfortul emoțional”, a adăugat specialistul.
Deficit de personal sanitar
Medicul atrage atenția că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de personal în anumite specialități, în special în orașele mici.
"Deficitul de personal este o realitate. Deficitul s-a corectat în ultimii ani mai ales în marile orașe, dar în micile orașe nu. Sunt orașe mici care au un singur medic anestezist. Și e clar că el va fi epuizat", a explicat acesta.
Dr. Radu Țincu a făcut referire și la un studiu al Societății Române de Terapie Intensivă, care arată niveluri ridicate de epuizare profesională în rândul medicilor, fără soluții instituționale clare de recuperare.
"Vă mai dau un exemplu, Societatea Română de Terapie Intensivă a făcut un studiu realizat în rândul medicilor din această specialitate și a relevat că avem foarte mulți în burnout. Și nu există, instituțional vorbind, ieșire dintr-o astfel de situație. Acești medici nu au unde să meargă pentru a scăpa de problemă. E nevoie de programe de reabilitare, de acces la psihoterapie", a spus specialistul.
Testarea antidrog a personalului medical
În cadrul discuției, medicul s-a declarat favorabil introducerii testării antidrog pentru anumite categorii profesionale, inclusiv personalul medical.
Acesta a comparat situația cu domenii precum aviația, unde astfel de controale sunt deja standard.
Totodată, el a subliniat importanța respectării stricte a procedurilor privind administrarea opioidelor și trasabilitatea acestora în spitale.
Proceduri clare de muncă
Radu Țincu a atras atenția și asupra respectării numărului de gărzi pe parcursul unei luni, a timpilor de odihnă și a limitării activității după gărzi, menționând că legislația prevede deja restricții în acest sens.
„După gardă, medicul nu ar mai trebui să desfășoare activitate medicală. Este o măsură esențială pentru siguranța pacientului”, a precizat acesta.
Sistemul de urgență, suprasolicitat
Un alt factor de presiune asupra sistemului medical este utilizarea frecventă a serviciului 112 pentru cazuri minore, ceea ce contribuie la supraîncărcarea camerelor de gardă.
Ce este fentanilul?
Fentanilul este un opioid utilizat în mediul spitalicesc pentru controlul durerii și sedarea pacienților în timpul intervențiilor medicale. Este o substanță extrem de potentă, de 50 până la 100 de ori mai puternică decât morfina, și poate provoca dependență chiar și după utilizări scurte.
Specialiștii atrag atenția că administrarea sa se face exclusiv în spitale, sub supraveghere strictă, din cauza riscului de depresie respiratorie și supradoză.
În Statele Unite, fentanilul a provocat cea mai mare criză dee sănătate publică din istoria recentă, cu circa 74.000 de decese anuale prin supradoză, devenind principala cauză de deces în rândul americanilor cu vârste între 18 și 45 de ani. O doză de doar 2 miligrame poate fi fatală pentru un adult.
Fenomenul consumului de substanțe opioide în rândul personalului medical rămâne astfel sensibil și complex, influențat de factori precum epuizarea profesională, lipsa de personal și presiunea sistemului sanitar. Specialiștii atrag atenția că prevenția și sprijinul instituțional sunt esențiale pentru reducerea riscurilor.