Anul eclezial, numit şi Indiction, debutează în prima zi de toamnă şi tradiţia vine din Antichitate. Potrivit Vechiului Testament, 1 septembrie este ziua în care a început crearea lumii. De asemenea, această zi desemnează Şi momentul în care Domnul Iisus Hristos a început propovăduirea Evangheliei Sale. Sinaxarul menţionează că această zi, tâlcuită drept “poruncă şi arătare”. “Trebuie să ştim că Biserica Lui Dumnezeu prăznuieşte Indictul ("Indiction" la români însemnă: poruncă şi arătare), luând obicei de la cei bătrâni; că era obicei, la români, să se facă începătură anului de la acest Indiction, adică la 1 septembrie. Şi, pentru că în această zi a intrat Domnul nostru Iisus Hristos în Sinagoga iudeilor, şi dându-I-se cartea lui Isaia proorocul, şi deschizând-o a aflat locul unde era scris: «Duhul Domnului peste Mine, pentru care M-a uns a binevesti săracilor, a vindeca pe cei zdrobiti la inimă, a propovădui robilor slobozenie şi orbilor vedere. A slobozi pe cei sfărâmaţi întru uşurare, a propovădui anul Domnului cel primit» (Luca 4, 16-22 dupa Isaia 61, 1-2). Apoi dând cartea slugii şi şezând a zis: «Că astăzi s-a plinit Scriptura aceasta în urechile voastre». Cât s-au şi mirat popoarele de cuvintele darului ce ieşeau din gura Lui. De asemenea, tradiţia spune că şi poporul evreu a intrat în Ţara Făgăduinţei în această lună de Septembrie”.
Anul Nou bisericesc a fost fixat de Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, prin înlăturarea praznicelor păgâneşti şi înnoirea duhovnicească, prin triumful dreptei credinţe prin biruinţa marelui împărat Constantin, împotriva lui Maxenţiu prigonitorul, care declanşase persecuţiile declanşate asupra creştinilor. Rânduielile tipiconale prevăd citirea unor rugăciuni de mulţumire pentru anul bisericesc încheiat şi de cerere a ajutorului Domnului pentru cel care urmează. Noul an bisericesc se împarte în trei mari perioade liturgice: Octoihul, Triodul şi Penticostarul.
Tot în această zi, creştin ortodocşii fac pomenirea adormirii lui Isus al lui Navi. “Acest Isus a fost al lui Navi, şi următor lui Moise, celui ce a fost dătător de Lege evreilor. Acesta a luat şi cetatea Ierihonului, care era a celor de alt neam. El a văzut pe Arhistrategul Mihail ţinând în mână spada, şi aflând el că acesta este mai-marele Voievod al puterii Domnului, lepadându-şi armele, a căzut la picioarele lui. Însă dând el război cu cei de alt neam, şi fiind gata să apună soarele, având el osârdie spre război, rugatu-s-a Lui Dumnezeu şi a zis să stea soarele. Şi îndată a fost oprit soarele din calea lui să nu apună, până ce a înfrânt Iosua pe cei străini care au fugit, şi i-au biruit cu putere. Apoi povăţuind el poporul, şi trecându-i prin pustie şi împărţindu-le pământul făgăduinţei, şi judecând pe popor douăzeci şi şapte de ani, s-a făcut înfricoşător vrăjmaşilor. Şi arătându-şi bărbăţia şi fapta bună în multe războaie, a murit şi a fost îngropat cu cinste de poporul său. (Vieţile Sfinţilor de peste tot anul)
Tradiţii şi superstiții
La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă, soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă.
Se crede că stadiul viermelui din gogoașa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos. Acum începe culesul merelor.
Cele mai importante sărbători din această lună:
- Naşterea Maicii Domnului pe 8 septembrie
- Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie.
La 8 septembrie, sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor (se duc rândunelele). O vorbă populară spune că „acum se schimbă pălăria cu căciula”.