Turiștii de pe litoral au fost luați prin surprindere de știrile din ultimele două zile, despre contaminarea apei de mare în care s-ar fi deversat substanțe toxice. Este deja „tradiție” atacul cu fake news asupra litoralului românesc, la fiecare început de sezon estival. Anul trecut, în aceeași perioadă, când antreprenorii de pe litoral „intră în pâine”, se lansa știrea falsă despre contaminarea apei cu holeră, din Ucraina, dar au fost și câteva încercări de a păcăli turiștii cu fotografii care prezentau delfini morți, astfel încât să devină credibil anunțul despre holeră.
Săptămâna aceasta a apărut știrea alarmistă despre o „substanță cenușie, cu aspect buretos”, despre care s-a spus că ar fi poluare cu hidrocarburi.
Ulterior, Autoritatea Națională Apele Române și Autoritatea Navală Română au luat probe de apă, pentru verificarea în laborator. S-a constatat că sunt unele reziduuri provenite de la cereale, care nu sunt nocive și nici nu sunt răspândite pe o suprafață extinsă. Nicidecum nu sunt reziduuri de la nave sau alte substanțe periculoase.
Nu s-a găsit contaminarea, la analize
Reprezentanții Apelor Române au confirmat, pentru Jurnalul, că în urma analizelor de laborator nu s-a constatat niciun fel de contaminare a apei de mare. Cu toate acestea, știrile false și-au făcut din nou efectul, în cel mai scurt timp, iar mulți turiști sunt alarmați de noua campanie de fake news, în timp ce hotelierii și proprietarii de pensiuni se tem că vor înregistra anulări ale rezervărilor, în primul weekend cu grad maxim de ocupare, chiar de Rusalii.
Știrea falsă vine și pe fondul lansării, la începutul lunii iunie, a unei alarme false despre contaminarea fitoplanctonului - adică a microorganismelor din apa mării. Dar și pe fondul mai larg al mitului care spune că Marea Neagră este murdară. De fapt, culoarea apei este dată chiar de fitoplancton și de salinitatea foarte scăzută, comparativ cu alte mări. Doar că această caracteristică nu este negativă, ci pozitivă, ajutând foarte mult în terapii care altfel se plătesc, în clinicile de specialitate, cu zeci de mii de euro.
Fitoplanctonul e bun pentru sănătate
Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu „murdară”. În afară de situațiile în care chiar există poluare - destul de rar - apa Mării Negre are câteva particularități care o fac mai bună decât apele celorlalte mări.
Din 2020, Jurnalul a adus o serie de explicații științifice din partea specialiștilor, pentru a preîntâmpina valurile de fake news și pentru a înlătura miturile despre apa Mării Negre. Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, din Constanța, Simion Nicolaev, a explicat, pentru Jurnalul, fenomenele care schimbă culoarea apei: „Ca principiu, Marea Neagră se află sub influența directă a apelor care sunt adunate într-un bazin hidrografic de peste două milioane de kilometri pătrați, drept urmare, apa este mai eutrofizată, adică mai bogată în săruri nutritive decât cele cristaline. O mare foarte limpede și foarte albastră este o mare săracă în fitoplancton. Din acest considerent, apele Mării Negre sunt, în general, mai tulburi. La un moment dat, apele dinspre mal sunt împinse spre larg, iar cele din adâncime vin spre mal, iar atunci, apa capătă o culoare lăptoasă. Nu este specifică pentru tot litoralul românesc, ci pentru anumite zone”, a explicat specialistul.
Când e „tulbure” e mai caldă
Acesta a mai spus și de ce nu e necesar să ne ferim de alge, pentru că în niciun caz nu sunt nocive, așa cum au ajuns să creadă mulți români. „La apă mai caldă se dezvoltă mult algele. Apar și momente când apa devine cristalină, chiar în cursul verii, când sub influența vântului din partea sud-estică vin fronturi de apă foarte rece, care scad temperatura apei. Pot fi diferențe de 12-14 grade Celsius, chiar de la o zi la alta. Apa se răcește și devine cristalină. La mal se simte mai puțin, pentru că apa este mai puțin adâncă și razele soarelui penetrează și dacă nu sunt curenți prea puternici, care să mute apele dintr-o parte în alta, apa rămâne mai caldă la mal. Alt fenomen este legat de stratificarea termică în Marea Neagră, care s-a inversat, adică iarna avem ape reci la suprafață și mai calde spre fundul mării, iar acum situația s-a inversat. Înspre larg, apa este mai caldă la suprafață și mai rece spre fundul mării”, a mai spus specialistul.