Sfîntul Constantin s-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (Serbia), ca fiu al împăratului roman Constantinus Chlorus și al Împărătesei ElenA.
După moartea tatălui său, în anul 304, a fost numit împărat dar s-a iscat un conflict pentru tron cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian.
În ziua dinainta confruntării cu Maxentiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și inscripția In hoc signum vincens (Prin acest semn vei birui). În aceeași noapte i-a apărut în vis Isus Hristos, care i-a spus să pună semnul Sfintei Cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin a ieșit astfel biruitor.
Un an mai târziu, a emis Edictul de la Milan, prin care interzicea prigonirea creștinilor. Religia creștină a devenit religie de stat în timpul împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
Primul Sinod Ecumenic a avut loc la Niceea, în anul 325, pe vremea împăratului Constantin, și a fost înlăturată erezia lui Arie, alcătuindu-se primele articole din Crez.
Împăratul Constantin a murit în Duminica Rusaliilor, pe 22 mai 337, la un deceniu de la moartea mamei sale, Elena. El a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Împărăteasa Elena a găsit pe Dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Isus Hristos. Din ordinul ei au fost construite Biseria Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, Biserica din Nazaret, notează crestinortodox.com.
Tradiții și obiceiuri
Se spune că cei care fac munci agricole în această zi nu vor avea parte de recolte deoarece le vor mânca păsările. Și tot ce se seamănă în această zi se usucă.
Totodată, este ziua în care păsările își învață puii să zboare.
Mai este și sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Păstorii stabilesc baciul la stână și unde se vor amplasa acestea. Se măsoară și se înseamnă laptele de la oi.
Femeile dau cu tămâie și aghiasmă pentru alungarea duhurilor rele.
Se duc la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Țăranii stau în jurul unui foc mare iar prin acesta trebuie să treacă oile penru a fi ferite de rele.
Rugăciune către Sf. Constantin și Elena
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri;
voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi.
Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori;
pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi,
rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!
(doxologia.ro)