Fiind astăzi ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, am căutat o poveste cu oameni mari care poartă unul dintre aceste prenume.
Atunci când ne gândim la un monarh, oricare ar fi el, avem în minte o prezență elegantă și impozantă, fermă dar reținută, așa cum trebuie să fie. Și totuși, și oamenii mari sunt oameni, nu-i așa?
Pentru că, de curând am aniversat nouă decenii și jumătate de viață ai Maiestății Sale Regele Mihai, fostul monarh al României, facem, o incursiune în adolescența acestuia.
Și îl cunoaștem pe Lascăr Zamfirescu, nepotul scriitorului Duiliu Zamfirescu şi fiul diplomatului Alexandru Zamfirescu, mâna dreaptă a ministrului de Externe Nicolae Titulescu.
S-au împrietenit la 14 ani, între ei fiind o diferență de vârstă de câteva luni. Fiu de diplomat, Zamfirescu venea după o lungă perioadă trăită în străinătate.
Și a fost primit în „clasa palatină”, pentru a completa anturajul principelui. 12 colegi regali provenind din toate regiunile şi mediile sociale ale României Mari. Lascăr era „românul din afară“.
Poate ne este greu să ni-l imaginăm pe regale Mihai jucând fotbal, glumind cu băieții sau punând la cale câte o aventură adolecentină. Și totuși, așa s-a născut prietenia lor.
„Ne-am cunoscut în garaj. Aveam două maşini englezeşti – firma Dodge –, albastre amândouă, cu care ne-am dus la Peleş. Acolo am făcut primul trimestru de şcoală.
M-au cazat la la etajul patru.“ își amintește Lascăr Zamfirescu. Prietenia lor..............