Noul Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare al achiziţiilor publice (SICAP), care trebuie să înlocuiască vechiul Sistem Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), nu înseamnă doar un nume greu de reţinut, ci şi 27 de milioane de lei aruncaţi aiurea de stat. Banii au mers către UTI, firma care dă şpagă pentru contractele sale de zeci de milioane de euro cu statul, după cum a recunoscut chiar patronul Tiberiu Urdăreanu în faţa procurorilor DNA.
SICAP trebuia să fie gata încă din 2016, dar, din cauza furnizorului UTI şi a subcontractorului Total Soft, a fost lansat abia pe 2 aprilie 2018. Agenţia pentru Agenda Digitală a României (AADR), cea care a dezvoltat o relaţie specială cu UTI, bazată pe lipsa licitaţiilor şi a contractelor oferite direct - ironic, din moment ce tot vorbim despre transparenţa cheltuirii banului public - îl prezintă ca fiind cel mai modern sistem din Europa. O mulţime de utilizatori, fie ei privaţi sau publici, au însă o cu totul altă părere. „Mulțumesc, SICAP! Chiar mă plictiseam azi timp de 2 ore și sincer, îmi doream să instalez noul certificat digital pe ambele calculatoare dar și pe telefon, să dau restart de două ori pe fiecare, să mă asigur că nu sunt eu nebună și că problema nu pornește de la mine”, a postat un utilizator exasperat.
Noul SICAP se deosebeşte de vechiul SEAP doar prin interfaţa mai arătoasă. În rest, nu conţine aproape nimic: nu mai ai caietul de sarcini, lista participanţilor la licitaţii sau cereri de oferte, lista contestaţiilor, persoanele responsabile de achiziţii din partea autorităţilor contractante etc. Practic, informaţii vitale au dispărut, pur şi simplu
„Minunaţii de la guvernare s-au gândit să schimbe SEAP cu SICAP. Au „terminat” sistemul. Eu, de exemplu, nu mai pot posta un anunţ pentru achiziţii. Şi nu numai eu. Iar instituţiile de stat au şi ele au mari probleme în a accesa noul site. Oare chiar era necesar să strice ceva care funcţiona cu ceva nou şi degeaba?”- este şi reacţia altui utilizator care s-a aventurat în sistemul de 27 de milioane de lei.
SICAP şi SEAP, din lac în puţ
SICAP şi SEAP vor funcţiona în paralel, pentru o perioadă de tranziţie, la finalizarea căreia vechiul sistem electronic de achiziţii publice se va închide. Discuţiile despre proasta funcţionare a SICAP vin după ce, ani la rândul, SEAP a stârnit numeroase nemulţumiri din partea utilizatorilor. Au apărut chiar ghiduri de evitare a erorilor de pe un sistem greoi şi ineficient, care permitea inclusiv trucarea achiziţiilor publice, atunci când nu funcţiona, pur şi simplu, dând peste cap licitaţii de zeci de milioane de lei.
Afacere exclusivă pentru Urdăreanu/Pedigree penal
16,7 milioane de euro pentru un eşec
SEAP şi SICAP sunt afaceri exclusive marca UTI. În 2002, Ministerul Comunicaţiilor i-a oferit 4,5 milioane de euro pentru crearea SEAP, iar în 2014 încă 6,5 milioane de euro pentru modernizarea sistemului.
Acum, UTI a încasat alţi şase milioane de euro pentru SICAP. În paralel, compania a beneficiat şi de alte contracte ale AADR, prin încredinţare directă, fiind cooptată, în iunie 2017, şi într-un proiect european de aproape 370.000 euro privind achiziţiile publice. Întâmplător, Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), cea care supervizează SEAP şi SICAP, a fost angajat UTI. Grupul de firme UTI este unul din campionii indiscutabili ai banilor publici. Securitatea IT a Portului Constanţa, a aeroporturilor sau a multor altor instituţii reprezintă mizele din cele peste 500 de contracte, în valoare de circa 400 de milioane de euro, primite de UTI de-a lungul timpului. Cel puţin unul dintre acestea a fost obţinut prin şpagă, lucru recunoscut oficial de patronul Tiberiu Urdăreanu în faţa procurorilor DNA.