Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost boicotată de reprezentanții sistemului „kovesist” de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, a notificat, ieri, că renunță la acest post, chiar dacă în luna iunie a câștigat concursul organizat potrivit legii, obținând punctajul maxim. Decizia Adinei Florea reprezintă, practic, primul semnal major că SIIJ, singura structură cu adevărat independentă de orice ingerință politică din Parchetul General, urmează fie să fie desființată, fie să încapă pe mâinile sistemului ocult care a controlat justiția și Parchetele în perioada Binomului. Mai ales că în campania electorală pentru alegerile prezidențiale candidatul Klaus Iohannis, reales între timp, a precizat că principala sa prioritate, pe lângă distrugerea PSD, este desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
„În cursul zilei de astăzi (ieri – n.red.), doamna procuror Adina Florea a formulat cerere de retragere a candidaturii din procedura numirii în funcția de conducere din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, ca urmare a concursului susținut”, informează Consiliul Superior al Magistraturii. Anunțul vine la jumătate de an de la momentul în care Adina Florea, procuror-șef adjunct al SIIJ, a susținut concursul organizat de plenul CSM, prin comisia de examinare, obținând punctajul maxim. De atunci până în prezent, au fost șapte încercări de întrunire a cvorumului plenului CSM pentru emiterea hotărârii de validare a rezultatelor acestui concurs și de numire a Adinei Florea în funcție. La nivelul CSM a existat, începâd cu luna iulie, un boicot organizat al acestui demers, la care au achiesat membrii Secției de Procurori din CSM și câțiva judecători, printre care unul anchetat de SIIJ, precum și ministrul PSD de atunci al Justiției, Ana Birchall.
Abia în data de 15 octombrie 2019, la cea de-a șaptea încercare de a reuni plenul, s-a obținut cvorumul. Iar rezultatul a fost de nouă voturi pentru validarea concursului și numirea Adinei Florea în funcție, nouă voturi împotrivă și o abținere. Abținerea a făcut însă ca situația să rămână în continuare în aer și i-a aparținut fostului șef al Secției de Procurori de la CSM, Codruț Olaru.
Greșeli majore care au condus la această situație
Trei greșeli tactice majore ale fostei guvernări au condus, în cele din urmă, la rezultatul de astăzi cu privire la soarta Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Prima se referă la modificarea propunerii făcute de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de înființare a unei Direcții independente, asemenea DNA și DIICOT. La nivel parlamentar însă, la momentul elaborării legilor de modificare a legilor justiției, s-a respins această idee, mergându-se pe teza unei secții în Parchetul General. O direcție ar fi avut autonomie, un număr mult mai mare de procurori și polițiști de poliție judiciară, structuri teritoriale și un buget consistent mai mare.
A doua greșeală tactică a fost făcută în primăvara acestui an, în condițiile în care, chiar de la înființarea ei, SIIJ a fost contestată. Atât la CCR, care a constatat, în cele din urmă, că nu există nicio problemă, cât și la forurile internaționale, încercându-se, prin toate mijloacele, să fie blocată activitatea secției. Într-un final, Plenul CSM a reușit să valideze numirea în funcția de procuror-șef al SIIJ a fostului inspector general adjunct a Inspecției Judiciare, procurorul Gheorghe Stan, moment de la care au și început „anchetele grele” ale SIIJ, împotriva Laurei Kovesi, a lui Mircea Negulescu și Lucian Onea sau a „unității de elită” a DNA de la Oradea. Ei bine, printr-o eroare tactică, PSD a decis să îl propună pe Gheorghe Stan pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, lăsând SIIJ fără șef, cu perspective îndoielnice asupra modului în care acest lucru va fi rezolvat.
A treia greșeală tactică a PSD a fost înlocuirea din funcția de ministru al Justiției a lui Tudorel Toader cu Ana Birchall, aceasta din urmă având pe agendă inclusiv sau în primul rând obiectivul desființării SIIJ.
Singura structură de Parchet independentă de factorul politic
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe care sistemul dorește să o anihileze cu mâna oamenilor politici, este singura structură de Parchet din România, specializată sau nu, în care factorul politic nu are nicio implicare. Nici în numirea membrilor structurilor de conducere, nici cu privire la modul de funcționare.
SIIJ a luat ființă anul trecut, prin modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, când, la cererea mai multor organizații profesionale ale magistraților, în principal a organizațiilor profesionale ale judecătorilor, aflați sub tirul abuzurilor DNA și SRI, au cerut Parlamentului să introducă în lege un mecanism de control și de verificare a unor astfel de acte. Astfel, s-a luat decizia și s-a votat ca, în subordinea Parchetului General să se înființeze o structură de Parchet care să poată ancheta infracțiunile săvârșite de procurori, judecători și alt personal auxiliar din sistemul judiciar, tocmai ca o siguranță a faptului că aceste dosare vor fi instrumentate independent și, prin aceasta, se va distruge structura de presiune existentă până atunci în DNA la adresa judecătorilor care trebuiau să soluționeze dosare trimise în judecată tot de DNA.
Pentru ca o astfel de entitate să fie cu adevărat independentă, legiutorul a construit un text de lege prin care factorul politic este extras complet din ecuație. Astfel, conform articolului 88 indice 1, alineat 4 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este condusă de un procuror-șef, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Conform articolului 88 indice 3, alineat 1, procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit în funcție de Plenul CSM, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la executarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestionarea eficientă a resurselor, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției sau respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Comisia de concurs este formată din trei membri judecători care au funcționat la o instanță de grad de cel puțin Curte de Apel, și dintr-un procuror cu grad profesional corespunzător. Candidații pentru șefia SIIJ trebuie, de asemenea, să dețină grad profesional de procuror de Parchet de Curte de Apel și o vechime de minimum 18 ani ca procuror.
Ceilalți șefi din Parchete depind de pixul ministrului sau al președintelui
Această independență totală de factorul politic nu se regăsește însă la nivelul celorlalte structuri de Parchet mult lăudate de sistem, de actuala putere politică și de factorii de decizie de la nivelul UE, cum ar fi cei care controlează mecanismul MCV sau GRECO. Astfel, conform articolului 54, alineat 1, din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și adjuncții acestuia, procurorul-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții acestuia, precum și șefii de secții ai acestor Parchete sunt numiți în funcții de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Secției de Procurori de la CSM, dintre procurorii are au o vechime în funcția de judecător sau de procuror de 15 ani.
Practic, procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT depind de voința omului politic ministru al Justiției dacă le selectează sau nu candidaturile și de decizia omului politic președintele României dacă sunt numiți în funcții. Spre deosebire de SIIJ, CSM are un rol decorativ în numirea conducerilor de la toate celelalte structuri de Parchet. Și nu Plenul, ci doar o singură secție a CSM.
Dana Gîrbovan devoalează manipularea cu privire la cei care vor închiderea SIIJ
În ultimele săptămâni, SIIJ a intrat pe agenda noului ministru a Justiției, Cătălin Predoiu, care a înaintat unităților de instanțe și de Parchete din România o adresă în care a cerut convocarea unor adunări generale care să se exprime, printre altele, și cu privire la oportunitatea menținerii sau a desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
În urma centralizării răspunsurilor, cele mai importante instanțe, începând cu Înalta Curte de Casație și Justiție și continuând cu Curtea de Apel București, alte câteva Curți de Apel și tribunale au opinat pentru menținerea structurii. La polul opus, s-au situat Parchetele, care vor neapărat desființarea SIIJ. Iar aici a apărut o nouă manipulare. Anume, aceea că 80 la sută dintre magistrați doresc desființarea Secției Speciale.
Judecătorul Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), devoalează și amendează această manipulare, precizând că „în România, sunt 7.000 de magistrați, din care aproape 5.000 de judecători. Dintre aceștia, au votat puțin peste 2.000 de judecători și procurori, în total, și cred că au fost 600 și ceva de judecători. Lucrurile sunt mult mai nuanțate și mai complexe. A fost o temă pe care s-a manipulat enorm. Am vorbit cu foarte multă lume, în principal magistrați, care aveau ca principală obiecție că secția ar fi controlată politic, argumentând că este sub ministrul Justiției. Nu este adevărat! Dimpotrivă, este singura secție unde politicul nu are niciun instrument, nici în numire, nici în revocare. Și SIIJ a fost o creație care a apărut din cauza modului în care DNA făcea anchetele atunci când cei vizați erau judecătorii. Au fost multe exemple în spațiul public”.
Prima tentativă de desființare, oprită de juriștii din Senat
La începutul acestui an, mai mulți deputați și senatori ai USR au depus în Parlament un proiect de lege de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe care l-au înregistrat la Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost adoptat tacit, în cursul lunii trecute și a fost transmis la Senat, care este Camera decizională.
În cursul acestei săptămâni, marți, Legea a intrat în Comisia Juridică, unde, cu voturile senatorlor PSD, în special al lui Șerban Nicolae, s-a emis un raport de respingere.
Șase luni a așteptat Adina Florea să fie validat concursul pe care l-a trecut cu punctaj maxim. SIIJ nu va mai avea șef numit și va funcționa pe „avarii”
Decizia retrageri candidaturii vine cu cinci zile înainte ca, la nivelul CSM, să se organizeze alegeri în vederea desemnării unei noi conduceri. Și PNL așteaptă alegerile din CSM, pentru a merge mai departe cu destructurarea SIIJ