Denumirea provine de la un eveniment produs în 1973, într-o bancă din Stockholm. Aceasta a fost jefuită de doi bărbați înarmați care au luat ostatici 4 angajați timp de 6 zile. În mod surprinzător, după eliberare, victimele au refuzat să formuleze acuzații împotriva agresorilor, dezvoltând o legătură emoțională cu aceștia, scrie m.dcmedical.ro.
Simptome
- sentimente pozitive față de agresori
- simpatie pentru comportamentul și atitudinea răpitorilor
- sentimente negative față de autorități
Alte simptome sunt asemănătoare cu tulburarea de stres post-traumatic (TSPT)
- amintiri din trecut
- neîncredere, iritabilitate, neliniște, anxietate
- incapacitatea de relaxare
- dificultăți de concentrare
Cauze
Motivele dezvoltării acestui sindrom nu sunt încă înțelese dar există mai mulți factori care duce la apariția sentimentelor de simpatie a victimelor față de agresorii lor.
1. Disonanța cognitivă - conflict mental dintre percepția realității și ceea ce trăiește individul într-o situație de captivitate. Persoana ținută ostatică poate dezvolta inconștineta compasiunea cu răpitorii pentru a-și diminuna stresul și anxietatea.
2. Factori de supraviețuire - victima nu mai are control asupra vieții sale iar simpatizând cu agresorii simt că influențează situația și se pot proteja.
3. Trauma - persoana luată ostatică trece prin evenimente traumatice și atunci dezvoltă mecanisme de apărare. Simpatia față de răpitori reduse tensiunea nervoasă.
4. Dinamica dintre victimă și agresor - răpitorii pot manipula persoana ținută în captitivate pentru a-i submina încrederea în forțele proprii și în autoritățile care încearcă să o elibereze. Astfel că ostaticul se simte loial față de agresor.
Tratament
Sindromul Stockholm nu este considerat o afecțiune psihologică, astfel că nu există un tratament standard dar se aplică procedura pentru TSPT, care implică consiliere psihiatrică și psihologică, plus medicamente, dacă este cazul.
Terapia ajută la înțelegerea experienței prin care a trecut victima, faptul că sentimentele de simpatie față de agresori au fost o tactică inconștientă de supraviețuire, readaptarea la viața de zi cu zi.
Totodată, se poate apela la somnifere ori la medicamente care reduc depresia și anxietatea.
Dacă ai simptome, medicul tău poate prescrie medicamente pentru a te ajuta să dormi sau pentru a reduce anxietatea sau depresia.
Totuși, acest sindrom este rar deoarece și situațiile de răpire ori ținere în captivitate nu sunt foarte frecvente. În plus, nu toate victimele dezvoltă astfel de sentimente față de răpitori.