Jurnalul.ro Ştiri Educatie Sistemul de învăţământ a fost lovit de reformele incoerente

Sistemul de învăţământ a fost lovit de reformele incoerente

de Diana Scarlat    |   

Din 2007 până astăzi sistemul de educaţie din România, pe toate palierele sale, s-a schimbat radical. Școlile au beneficiat de investiții din fonduri nerambursabile care au permis asigurarea unor dotări performante, absolut necesare pentru o educație adecvată în secolul XXI. S-au putut face diverse proiecte de cercetare în universități, care au implicat atât specialiști din rândul cadrelor didactice, cât și doctoranzi. Bursele acordate prin proiectele europene au fost mult mai mari decât cele de la stat. Întregul sistemul a avut însă de suferit la capitolul resurse umane, din cauza implementării greșite a unor directive sau concepte.

 

În sistemul preuniversitar s-au creat condiții bune de lucru, prin achizițiile de materiale didactice pe fonduri europene, astfel încât aproape 90% dintre școlile și liceele din țară oferă astăzi laboratoare de informatică, de chimie, de biologie etc și săli de sport pentru copiii care vor să facă performanță. Fondurile au fost administrate de cele mai multe ori de către primării, iar edilii care au reușit să facă proiecte bune se pot lăuda cu școli moderne în 2016. Problemele au apărut, însă, în sistemul de educație, în care s-a instaurat o birocrație greu de suportat de către profesori. Teancuri de hârtii de completat, iar profesorii din sistemul preuniversitar spun, de mulți ani, că acest lucru le afectează capacitatea de a se concentra asupra materiilor pe care trebuie să le predea și nu se justifică munca titanică, în comparație cu salariile pe care le primesc.

 

Se încurajează frauda

Mai mult, au fost impuse unele condiții și criterii de eligibilitate pentru titularii de catedre și pentru cei care doresc să participe la concursurile de ocupare a unor funcții de conducere, precum masterate, doctorate și studii în străinătate. Teoretic, acestea sunt perfect justificabile, atât pentru a asigura procesul de învățare continuă și adaptare permanentă la nou, dar în practică s-a dovedit că au de câștigat mai mult cei care încalcă regulile, tocmai pentru că multe dintre cerințe sunt aproape imposibil de respectat. Monica Anisie, secretar de stat în Ministerul Educației, spune că aceste prevederi trebuie să fie privite pozitiv. „Nu li se cer obligatoriu, ci primesc punctaj în plus cei care au mai multe studii. Este normal să primească un punctaj mai mare cei care au studii în plus. Nu gândim negativ, ci pozitiv. Este vorba despre ceea ce primește omul în plus pentru munca pe care a desfășurat-o în plus față de ceilalți colegi”, a explicat secretarul de stat, pentru Jurnalul Național. Dar Ministerul Educației nu s-a gândit la metodele prin care unii își pot face rost de aceste documente în plus.

Moda recentă a doctoratelor în absolut toate domeniile a dezvoltat și posibilități de fraudă, iar una dintre cele mai cunoscute și facile metode de a obține un titlu de doctor – devenită modă în rândul cadrelor didactice - este doctoratul la Chișinău.

 

„Îmbunătăţirea” CV-ului via Chişinău

Surse din educație spun că mulți profesori au reușit să-și completeze CV-ul, pentru o sumă modică și o excursie de o zi peste graniță. „Unde s-au gândit directorii sau profesorii din mediul rural că ar putea face cursuri internaționale ? Au organizat moldovenii, la Chișinău, cursuri cu 500 de lei, cu plecarea dimineața și întoarcerea seara. Oamenii au speculat. Doar și doctoratul se face la Chișinău lejer, fără să te vadă coordonatorul. Doar îți iei diploma”, spune un profesor de la Iași. Pentru a putea face acum o departajare clară a profesorilor care au făcut cursurile corect și cei care doar și-au făcut rost de diplome, ar mai fi nevoie de o verificare în plus din partea ministerului, dar șansele de reușită sunt minime, într-un sistem despre care chiar profesorii spun că este deja viciat.

 

Sistemul Boloigna, un eşec

În anul 2005, în perioada de preaderare la UE, a fost implementat sistemul Bologna în învățământul universitar din România. Se spunea atunci că este obligatorie introducerea acestuia, ca o condiție obligatorie de intrare în UE. Ulterior, foarte mulți profesori universitari s-au revoltat, iar surse care au participat la discuțiile cu oficialii Uniunii spun că nici măcar nu a fost vorba vreodată de o condiție impusă, ci li s-a recomandat reprezentanților României să ia în calcul posibilitatea introducerii acestui sistem. Efectele introducerii sistemului Bologna au început să se vadă imediat și au fost 100% negative, aducând astăzi România în situația de a nu mai avea specialiști cu experiență notabilă care să predea în universități, în timp ce posturile mai pot fi ocupate doar de absolvenți de doctorate fără experiență profesională în domeniile pe care le predau studenților. Dintre cei care ocupă locurile la şcolile doctorale organizate de universităţile din România, peste 80% sunt tineri proaspăt absolvenţi de facultate şi masterat, care aleg să continue studiile cu cel de-al treilea ciclu din sistemul Bologna, înainte de a acumula experienţă profesională în domeniile pentru care s-au pregătit. În ultimii ani, statul a finanţat 35.600 de locuri la masterat anual şi circa 3.000 de locuri la doctorat. În 2014 şi 2015 au fost câte 3.114 locuri bugetate la doctorat pe an, dintre care 1.500 cu bursă de studiu. La acestea se adaugă peste 1.000 de locuri cu taxă, anual. Diferenţa faţă de perioada anterioară introducerii sistemului Bologna este foarte mare.

În perioada 1990-2000 s-au obţinut doar 8.400 de titluri de doctor, iar între anii 2000-2015, aproape de șapte ori mai multe, circa 56.400 de titluri. Circa 6.500 de titluri de doctor s-au obținut anual în primii patru ani după introducerea sistemului Bologna.

 

Numărul celor care reuşesc să termine doctoratul a scăzut la circa 2.000 pe an, în ultimii trei ani, tocmai pentru că sunt din ce în ce mai slab pregătiți. Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației, propus acum pentru a prelua un nou mandat la conducerea ministerului, spune că există de trei ani o propunere de departajare a doctoratelor, astfel încât să rezolve problema reintroducerii specialiștilor adevărați în sistem. Ar putea exista două tipuri de doctorate, pe de-o parte pentru cei care vor să-și continue școala, în sistemul Bologna, cu cel de-al treilea ciclu de învățare, iar pe de altă parte, doctoratele profesionale, care vor accepta doar oameni cu performanțe din domeniile în care își fac studiile. Chiar și așa, este foarte târziu pentru a rezolva problemele deja create în sistemul de educație universitară și postuniversitară, după ce și Legea 1 din 2011, adoptată prin asumarea răspunderii de guvernul Boc, a scos la pensie obligatoriu profesorii cei mai buni, transformându-i în zilieri, cu 800 de lei pe lună, dar a dat liber la intrarea la catedre celor care nu trebuie să facă dovada experienței acumulate, ci doar a diplomelor obținute.

 

Intenţii bune, implementări eronate

Pe lângă zecile de mii de diplome de masterat și doctorat cu multe semne de întrebare, românii au considerat necesar să-ți facă și o colecție de diplome în sistemul acreditat de CNFPA (Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților), devenit ANC (Autoritatea Națională pentru Calificări). Fostul președinte al ANC, Nicolae Postăvaru, spune că Autoritatea nu cunoaște numărul diplomelor care au fost emise în ultimii zece ani, iar de vină ar fi proasta colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Muncii, care au fost într-un război continuu, încă de la implementarea sistemului de formare profesională acreditată de CNFPA, respectiv ANC. Povestea sistemului de calificări pornește tot de la preaderare, iar ideea de bază a acestui sistem paralel de obținere a diplomelor a fost una foarte bună: să se poată rezolva problema ocupării pe piața forței de muncă prin posibilitatea de a face unele cursuri de scurtă durată, cu diplome recunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Rezultatul implementării pline de erori sunt, însă, dezastruoase.

 

„Ne furăm singuri căciula. Mulți au făcut cursuri pe bani europeni, dar nu au oferit pieței specialiști adevărați, ci doar oameni cu diplome. S-au cheltuit sume enorme de bani, mai ales din Fondul Social European, pentru proiectele POSDRU, care ar fi trebuit să formeze specialiști în anumite domenii, dar rezultatele ne arată astăzi că ceea ce am încercat noi să facem bine se întoarce împotriva noastră, iar pe piața forței de muncă este haos”,  Nicolae Postăvaru,  fostul președinte ANC

 

Sistemul este rupt de realitate

Mai mult, legislația a fost făcută astfel încât profesioniștii din anumite domenii, cu zeci de ani de experiență și performanțe notabile, să fie obligați să facă niște cursuri plătite cu peste 500 de lei, obligatoriu, deși chiar ei ar trebui să fie cei îndreptățiți să formeze specialiștii. Legislația nu prevede nicio variantă de echivalare a performanțelor profesioniștilor prin recunoașterea specializării, iar specialiștilor li se cer aceleași diplome ca și începătorilor în diverse domenii de formare a adulților. Profesori școliți de începători sau de impostori semianalfabeți, polițiști cu peste 20 de ani de activitate, școliți de foști subalterni, specialiști cu diplome internaționale și experiență de peste 20 de ani, școliți de foste secretare care au obținut diplome de formator - așa arată tabloul sumbru al unei industrii de produs bani, dezvoltată de un sistem de calificări prost gândit și foarte prost gestionat.

Directivele europene au fost greșit interpretate și legislația făcută eronat a reușit să producă o serie de efecte negative pe piața românească de calificări, doar pentru că nu s-a dorit echivalarea foarte simplă a unor calificări foarte clare, în cazul profesioniștilor.

 

Războiul între ministere

„Știm de această problemă și noi. Încercăm să modificăm legislația. Noi am încercat, în ultimii trei ani, dar a fost o mare rezistență din partea pieței. Probabil că situația se va înrăutăți, pentru că, potrivit unei ordonanțe de urgență emisă săptămâna trecută, ANC va trece la Ministerul Muncii. Sperăm să treacă înapoi, la Ministerul Educației, printr-o nouă decizie a viitorului guvern”, mai spune Nicolae Postăvaru. Pe de altă parte, sindicatele, care s-au luptat ani la rând pentru a trece ANC la Ministerul Muncii, nu vor accepta revenirea la Ministerul Educației, astfel încât războiul dintre ministere pare a nu se termina niciodată. „În mod normal, ANC ar trebui să fie sub coordonarea Ministerului Muncii și a partenerilor sociali, pentru că nu știe nimeni mai bine ce nevoie de competențe profesionale ar trebui să aibă un adult. Dar, întrucât piața de educație superioară în România a fost într-o zonă relativ haotică, pentru a-i ajuta să nu intre în faliment, cei din Ministerul Educației le-au dat o pâine de mâncat, alocându-le cu dedicație anumite tipuri de formare a adulților și de calificare”, spune Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

 

S-a încurajat o industrie de diplome pentru așa-zisa formare profesională continuă, cu toate costurile aferente, care nu au nicio valoare, dar fără de care un profesionist nu poate ocupa un post reglementat prin decizii aberante, sub acoperirea deciziilor UE. Diplomele au stat la baza cheltuirii a circa 3,5 miliarde de euro din Fondul Social European, pentru cursuri.

 

Trebuie corectată procedura juridică. Profesioniștii sunt evaluați de amatori. Este o situație paradoxală, pe care trebuie să o corectăm cât mai repede. Am încercat să facem acest lucru în ultimii ani, dar n-am reușit. Aceste cursur sunt fabrici de bani, dar trebuie să se facă o excepție, să se constate desfășurarea activității în zona profesională respectivă. Voi solicita o inițiativă pentru echivalarea calificărilor care să se poată dovedi prin înscrisuri. Dumitru Coarnă, vicepreședinte SNPPC

10 milioane de diplome se presupune că au fost emise în sistemul de învățare pentru adulți în perioada 2007-2016, dar ANC nu cunoaște numărul real

 

3,5 miliarde de euro s-au cheltuit , cu aproximație, în perioada 2007-2016 pentru cursuri de formare profesională, inițiere, calificare, recalificare, specializare și perfecționare, din Fondul Social European

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri