Jurnalul.ro Ştiri Social Soluția împotriva fenomenului „fake news”: gândirea cu propriul cap

Soluția împotriva fenomenului „fake news”: gândirea cu propriul cap

de Diana Scarlat    |   

Infodemia a fost cuvântul de ordine, de la începutul pandemiei de COVID-19. Împotriva fenomenului „fake news” și a dezinformării, Uniunea Europeană a luat măsuri, astfel încât să facă lumină în avalanșa de informații adevărate și false. S-a alocat un buget de 3,9 milioane de euro pentru „școlirea” jurnaliștilor din UE, în spiritul corectitudinii informației, s-au creat platforme care să prezinte varianta corectă a știrilor, s-a făcut apel la guverne și la mass-media, pentru parteneriat, în lupta cu dezinformarea. 

 

 

Delphine Colard, șeful unității Purtător de cuvânt din Parlamentul European, spune că nu se poate îngrădi libertatea de exprimare, prin aplicarea cenzurii, ci mai degrabă este nevoie de o strategie bazată pe gândirea critică. Astfel, acțiunile Uniunii Europene privind combaterea dezinformării au creat centre de coordonare  a Comunicării strategice și analiza informațiilor. De aici s-a pornit către pașii înapoi pe care îi face strategia de luptă împotriva dezinformării, pentru a nu crea un dezechilibru nedorit în democrație.

 

Libertatea de exprimare este un drept

 

„Libertatea de exprimare este un drept, desigur, dar atunci când societatea este făcută să creadă că părerile unor oameni reprezintă majoritatea, este o modalitate de a manipula. Această luptă cu pandemia de știri false nu înseamnă să încercăm să demontăm orice știre falsă. Trebuie să avem o abordare corespunzătoare, astfel încât să nu afectăm libertatea de exprimare sau democrația. E greu să găsim o soluție”, a explicat oficialul european. De asemenea, Jurgis Vilcinskas, șef adjunct de divizie, Comunicare strategică și analiză a informațiilor, Serviciul European de Acțiune Externă, susține soluția gândirii critice. „Nu trebuie să construim adevărate Ministere ale Adevărului (autoritate opresivă descrisă în romanul „1984”,de George Orwell -  n.r.) prin ceea ce facem noi, ci să conștientizăm pericolul și lupta împotriva dezinformării. Trebuie să privim această chestiune de la nivelul acțiunilor individuale. Noi trebuie să fim cu toții responsabili, să verificăm sursele de informații și să decidem care este informația adevărată și care este falsă”, a precizat oficialul european.

 

Problema care s-a ridicat în legătură cu sistemele tehnologice de cenzurare a dreptului la liberă exprimare este incompatibilitatea dintre cenzură și democrație. De la acest aspect a pornit și Ioana Avădani (director, Centrul pentru Jurnalism Independent): „Nu trebuie să ne concentrăm pe combaterea fake news, pentru că nu putem demonstra valoarea de adevăr sau de fals a unei știri, iar drepturile omului nu includ valoarea de adevăr a unei știri”. Mulți au ajuns la concluzia că nu se poate cere excluderea din spațiul public a oricărei alternative sau chiar a întrebărilor pe care și le pot pune consumatorii de știri sau jurnaliștii în legătură cu orice subiect, în condițiile în care deja au fost erori pe care inteligența artificială le face în interpretarea unor aluzii, glume sau chiar în creația artistică. 

 

 

Biroul Parlamentului European din România a organizat, ieri, o dezbatere pe tema luptei împotriva dezinformării și a fenomenului „fake news”, la care au participat experți din mai multe domenii, prezentând posibile soluții pentru această luptă care s-a accelerat în ultima perioadă. 

 

Instituțiile europene vor să creeze platforme media unde să avem acces la informația corectă. S-a ajuns la concluzia că avem nevoie de o conștientizare clară a legăturii între dezinformare și stabilitatea proceselor democratice, pentru că dezinformarea are legătură directă cu securitatea.

 

Ideea nu este să combatem dezinformarea azi, ci să stimulăm, la nivelul fiecărui individ, capacitatea de a gândi critic și de a putea discerne, prin a adăuga la criteriile emoționale pe cele raționale, esențiale gândirii critice.

 

Ioana Avădani, director Centrul pentru Jurnalism Independent

 

Confuzii între știri false și dezinformare

 

Francisco Javier Zarzalejos Nieto, Membru al Parlamentului European (vicepreședinte al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea), Grupul Partidului Popular European, a vorbit despre înființarea unei comisii speciale pentru Comunicare Strategică. „La nivelul Parlamentului European lucrăm intensiv pe această tematică și înființarea acestei comisii este un mesaj clar pentru evaluarea și reacția contra acestei amenințări. Sperăm să putem formula concluzii și recomandări pline de sens și utile, care să reprezinte un punct de plecare pentru hotărârile care urmează să fie adoptate atât la nivel european, cât și la nivelul fiecărei țări”, a explicat Zarzalejos Nieto. Acesta a explicat de ce trebuie să fim atenți la confuziile care se pot crea în definirea fenomenelor. „Trebuie să definim foarte clar ce înseamnă dezinformarea. Nu înseamnă știri false, pentru că acestea sunt subiectul de la care se pornește. Dezinformarea nu este informare greșită sau care să fi fost verificată. Oricare dintre noi putem răspândi informații false din greșeală, fără să fie vreun scop. Deseori vedem că acest lucru se întâmplă în sfera celebrităților. Dezinformarea are ca scop destabilizarea instituțiilor și subminarea mediului democratic dintr-o societate. Putem spune că dezinformarea a existat dintotdeauna, iar acum numim dezinformare lucruri pe care le-am fi numit propagandă. Dezinformarea este mult mai sofisticată, pentru că integrează și elemente adevărate, exagerări și omisiuni”, a mai adăugat oficialul european.

 

Finanțarea jurnaliștilor corecți

 

Victor Negrescu, membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, a vorbit despre nevoia de a atrage mass-media în parteneriat în lupta împotriva dezinformării, prin finanțarea unor proiecte de „școlarizare” a jurnaliștilor – un astfel de proiect, în valoare de 600.000 de euro, derulează chiar oficialul român, în vederea selectării informației corecte pe care presa să o livreze „beneficiarului”. „Dezinformarea se bazează, în primul rând, pe faptul că nu ajunge informația corectă la beneficiari – la cetățeni. În această logică, mai ales în spațiul online, vedem un aflux de informații care ne induc anumite reacții (...) Avem nevoie de o participare activă din partea societății civile, a presei, pentru combaterea dezinformării la nivel european, ca informația să ajungă corect și într-o manieră corespunzătoare. Coordonarea la nivel european reprezintă un lucru absolut necesar”, a spus Negrescu, amintind că Facebook și Instagram au creat un sistem de „fact check” foarte performant. Și Alina Bârgăonu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Științe Politice și Administrative, susține nevoia introducerii unor „soluții de natură tehnologică”, pentru eliminarea știrilor false. „Facebook are foarte multe instrumente la dispoziție, legate de inteligența artificială, pentru a da jos conținutul care e foarte dăunător pentru sănătate. Facebook a făcut aceste lucruri într-o manieră foarte consistentă, în spațiul american (...)”, a explicat expertul în combaterea dezinformării și „fake news”.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri