Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,4% în primul trimestru din 2020, în scădere cu 0,6 % faţă de trimestrul anterior, iar rata şomajului s-a situat la 4,3%, în creştere cu 0,4% faţă de perioada precedentă, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
În trimestrul I din 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,6%, cu 0,6% peste ţinta naţională de 70% stabilită în Strategia Europa 2020.
În aceeaşi perioadă, populaţia activă a României era de 8,902 milioane de persoane, din care 8,520 milioane de angajați şi 382.000 șomeri.
Numărul angajaților a fost în scădere faţă de trimestrul anterior cu 1,6%, dar cu 0,4% mai mare decât cel înregistrat în trimestrul similar din 2019, iar cel al şomerilor a fost în creştere atât faţă de trimestrul anterior (cu 7,9%), cât şi faţă de trimestrul I 2019 (cu 5,1%).
Gradul de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaţilor (74,3%, faţă de 56,2% femei) şi la persoanele din mediul urban (67,1%, faţă de 63,2% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a ridicat la 23,9%.
Rata şomajului în trimestrul I 2020 s-a situat la 4,3%, în creştere cu 0,4% faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior şi cu 0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,4% (4,9% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii rezidenţiale de 1,8% (5,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (17,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Numărul persoanelor ocupate care nu au lucrat nici măcar o oră în săptămâna de referinţă a fost în trimestrul I 2020 de 198.000 persoane, aproape dublu faţă de trimestrul IV 2019 (+89,3%) şi cu 66,9% mai mare faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent. D
ificultăţile economice sau tehnice ale angajatorului (lipsa materiilor prime, a clienţilor sau a comenzilor) - a fost indicat drept motiv al absenţei de 12,1% dintre persoane, spre deosebire de perioadele anterioare, când acest motiv deţinea ponderi nesemnificative.
Peste o treime dintre persoanele absente (37,0%) s-a aflat în concediu de odihnă (inclusiv zile libere, sărbători, recuperare), iar 1,1% au absentat pe motiv de boală. Cele mai multe persoane (49,8%) au indicat alte motive (printre care concediu pentru creşterea copilului până la 2 ani, concediu de maternitate, concediu fără plată).