Dr. Ancuța Leonte, medic specialist diabetolog, explică mecanismele care stau la baza somnolenței care ne cuprinde după ce mâncăm, potrivit dcmedical.ro.
Creșterea rapidă a glicemiei
„Când zahărul din sânge urcă brusc, organismul îl percepe ca pe un stres metabolic. Rezultatul: oboseală, senzație de căldură și somnolență imediată”, explică dr. Leonte.
Creșterea rapidă a glicemiei apare mai ales după mese bogate în carbohidrați simpli, precum pâinea albă sau dulciurile.
De asemenea, combinarea carbohidraților cu grăsimi încetinește digestia și menține glicemia ridicată, ceea ce determină senzația de lentitudine și moleșeală.
Secreție mare de insulină
Pancreasul răspunde la vârful de glicemie prin secreția de insulină. Dacă aceasta este prea mare, zahărul din sânge poate scădea brusc, provocând moleșeală și lipsă de energie.
Cantități mari de insulină pot accelera scăderea glicemiei, iar creierul reacționează prin inducerea somnolenței postprandiale.
Scăderea rapidă a glicemiei
Nu este necesar ca nivelul zahărului să scadă sub normal pentru a provoca somnolență. Viteza cu care glicemia scade poate fi suficientă pentru a genera oboseală și „ceață mentală”.
Exces de carbohidați
Consumul frecvent de carbohidrați poate „satura” temporar celulele, care preiau glucoza mai greu. Rezultatul: energie redusă, chiar dacă organismul a primit alimente.