Soţul Ancăi Dragu, fostul ministru tehnocrat al Finanţelor, a ajuns administrator la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) SA, compania de stat care a moştenit impresionanta avere imobiliară a Uniunii Tineretului Comunist (UTC). Şefii numiţi exclusiv politic ai BTT nu au fost în stare, de-a lungul timpului, să protejeze patrimoniul societăţii. O bună parte a fost înstrăinat fraudulos, iar restul zace în paragină. Chiar dacă BTT înregistrează pierderi uriaşe, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) va dubla luna viitoare indemnizaţiile administratorilor. Printre aceştia, se află şi doi foşti jurnalişti. Unul din ei a devenit celebru după ce şi-a înjurat ca la uşa cortului colegii de breaslă, pe când era purtătorul de cuvânt al Prefecturii Maramureş.
BTT este condus de Mihai Cosmin Mesaroş, director general, Gabriel Constantin Diceanu- director Administrare Patrimoniu şi Camelia Niţă Chivorchian- director Agenţie de Turism. De asemenea, există un Consiliu de Administraţie (CA), alcătuit din Laurenţiu Alin Crimu (preşedinte), Ionela Damian, Marius Alexandru Dragu, Mihai Cosmin Mesaroş şi Claudiu Daniel Teliceanu.
Pesedişti din toată ţara
Apartenenţa lor politică este evidentă. Fost jurnalist, Mihai Cosmin Mesaroş a fost purtător de cuvânt al Prefecturii Maramureş în perioada când era prefect Anton Rohian, lider PSD local. Gabriel Constantin Diceanu a fost şi el jurnalist şi purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Constanţa pe când judeţul de la malul mării era condus de liderul PSD Nicuşor Constantinescu. Ionela Damian vine din PSD Braşov şi este şefa de cabinet a ministrului Tineretului şi Sportului, Marius Dunca. Claudiu Daniel Teliceanu face notă discordantă, fiind membru PNL şi fost director al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa. Pata de culoare o reprezintă Marius Alexandru Dragu, soţul Ancăi Dragu, fostul ministru tehnocrat al Finanţelor.
Ce-l „recomandă” pe directorul general BTT
”Către Mercenarii pupincurişti, slugile nevertebrate, mangaliţele degrabă uiţătoare şi (desigur) obiective, micuţii băşinoşi de serviciu, curvele anonime (dar cu pseudonime), limbricii veşnic-cârcotaşi, ciobanii mutaţi direct la garsonieră, microcefalii libidinoşi (şi pe alocuri slobozitori de untură)… Ah, şi către tine, micuţă rezervaţie de păduchi de mahala… Vă rog frumos, nu mai plescăţi când o sugeţi!”- mesajul din 2015 al directorului general al BTT, Mihai Cosmin Mesaroş, către jurnalişti, pe când era la Prefectura Maramureş
Dezastrul de la BTT
BTT SA a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 1.696.761 lei şi pierderi de 6.705.685 lei, cu 16 angajaţi, precum şi datorii de 3.505.292 lei. Prostul management şi lipsa unei politici coerente de administrare a acţionarului majoritar, Ministerul Tineretului şi Sportului, au făcut ca societatea să înregistreze în ultimii cinci ani pierderi totale de peste 16,8 milioane de lei.
63.279.951 lei este valoarea activelor deţinute de BTT în toată ţara
Interesant este faptul că, deşi pierde milioane de lei an de an, societatea de stat îşi permite să-şi răsplătească şefii aduşi prin diverse cumetrii politice. Aşa se face că în AGA de pe 11.10.2017 se va majora valoarea brută a indemnizaţiilor membrilor CA de la 1.610 la 3.220 lei. Nu e mult, dar nu are nici o logică economică, ţinând cont de situaţia dezastruoasă a companiei. Am încercat să obţinem un punct de vedere al reprezentanţilor BTT, dar nu a răspuns nimeni la numărul de telefon al instituţiei.
Istoricul unui jaf românesc
Înfiinţat în 1968, BTT era agenţia de turism a UTC. Ulterior, BTT avea să deţină sute de hoteluri, zeci de hectare de terenuri, vile şi cabane, complexuri sportive, pârtii de schi, în toată România, la munte, la mare, în deltă şi în Bucureşti, locuri destinate tinerilor comunişti. O staţiune întreagă, Costineşti, avea să fie ridicată special pentru BTT, dar societatea avea active în toată ţara: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Buşteni, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu- Băi, Miercurea Ciuc, Cluj, Deva, Piatra Neamţ, Botoşani, Teleorman. După 1990, BTT suferă mai multe forme de reorganizare, iar hotelurile şi terenurile sale încep să fie înstrăinate. Fie că sunt vândute la preţuri de nimic, fie închiriate cu 50 de cenţi metrul pătrat sau ajunse adăposturi pentru oamenii străzii, de uriaşa avere BTT s-a ales praful. Azi, compania mai are un singur hotel funcţional, Forum, în Costineşti.
Din imensa avere turistică a UTC au mai rămas câteva clădiri în paragină. BTT se uită la ele şi adună pierderi impresionante