Specialiştii atrag atenţia că în România numărul persoanelor cu diabet şi prediabet a crescut foarte mult iar autorităţile trebuie să ia măsuri urgente, printre acestea numărându-se realizarea Registrului Naţional Unic de Diabet, dar şi adoptarea unui plan privind prevenţia şi diagnosticul timpuriu.
Directorul Direcţiei Programe Curative din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Oana Costan, a declarat joi, potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, că bugetul alocat în acest an programului naţional de diabet zaharat este de cinci ori mai mare faţă de 2006. Acest buget reprezintă 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate pentru medicamente în cadrul programelor naţionale, a precizat ea.
"În ultimii 10 ani, numărul de pacienţi care beneficiază de tratament pentru diabet zaharat aproape că s-a dublat: dacă în 2006 au fost trataţi 363.131 bolnavi, în 2016 au intrat în program 712.414 bolnavi", a informat dr. Oana Costan în cadrul dezbaterii "Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2 - diagnostic timpuriu şi acces la tratament eficient - priorităţi politice", organizată de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate a Senatului.
Director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România (FADR), dr. Cristian Andriciuc, a subliniat importanţa prevenţiei şi a specialiştilor care să educe publicul.
"Studiul realizat de federaţie în rândul bolnavilor cu diabet zaharat relevă că 42% dintre pacienţi nu ştiu ce este educaţia terapeutică şi 50% din respondenţi nu au discutat niciodată cu un dietetician", a declarat dr. Cristian Andriciuc, conform comunicatului remis AGERPRES.
"Nu ştim câţi pacienţi şi ce fonduri sunt necesare dacă nu avem registru naţional de diabet", a subliniat acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte de la Institutul Naţional de Diabet "Prof. dr. N. Paulescu", citat de acelaşi comunicat de presă.
La rândul său, prof. univ. dr. Amorin Popa, UMF Oradea, a evidenţiat necesitatea înfiinţării Registrului Naţional Unic de Diabet ca element esenţial în stabilirea strategiei şi a planului de dezvoltare a programului naţional în domeniu.
Specialistul a prezentat mai multe propuneri. "Ghidul naţional de diabet trebuie efectuat de societăţile profesionale în domeniu. Referatele impuse de CNAS trebuie eliminate deoarece birocratizează la maximum asistenţa medicală, iar rolul responsabilului judeţean trebuie să fie mai pregnant, deoarece în prezent acesta nu are niciun control asupra unităţilor private şi al unităţilor medicale din provincie, ceea ce duce la o risipă de medicamente. În plus, asistăm la o distribuţie total neuniformă a serviciilor medicale pe teritoriul României: de exemplu în Bihor sunt 21 de diabetologi, Clujul are peste 40, iar în Bucureşti sunt peste 150. O altă problemă este noul sistemul informatic, care colectează datele la nivel central, iar profesioniştii din judeţe nu mai au acces la aceste date şi intrarea greoaie a bolnavilor în programul naţional de diabet", a declarat prof. univ. dr. Amorin Popa, potrivit sursei citate.
Una dintre soluţiile depistate de specialiştii prezenţi la dezbatere este implicarea medicilor de familie.
"Costul pacientului dializat care are insuficienţă renală cauzată de diabet zaharat tip 2 netratat este de 1.800 euro pe lună, faţă de 100 euro pe lună cât costă tratamentul medicamentos al diabetului zaharat. Banii pentru un pacient dializat ar asigura tratamentul a 20 de pacienţi cu diabet zaharat", a explicat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, citat în acelaşi comunicat.
Fostul ministru al Finanţelor Ioana Petrescu este de părere că orice investiţie făcută înainte de revizuirea sistemului este total ineficientă, pentru acest lucru fiind nevoie de specialişti în health economics, care, împreună cu medicii şi specialiştii din sistemul de sănătate, să identifice soluţiile pentru realizarea prevenţiei şi rezolvarea altor probleme grave. AGERPRES