Compania unui prosper om de afaceri, premiat, în 2009, cu marele premiu al Salonului de Inventică de la Geneva, pentru inventarea Roboscan, a fost selectată, printr-o procedură simplificată, să livreze Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC), instituție aflată în coordonarea Ministerului Justiției, un sistem de analiză spectrală a documentelor. Firma este controlată, prin intermediul unei societăți elvețiene, de afaceristul Mircea Tudor, pus, în 2016, sub urmărire penală de către Direcția Națională Anticorupție, pentru cumpărare de influență și evaziune fiscală. Același Mircea Tudor apare, în declarațiile de avere ale lui Bogdan Licu, prim-procuror adjunct al Parchetului General, ca și creditor al celui de-al doilea om din procuratura României, cu două împrumuturi totalizând nu mai puțin de 325.000 de euro. În perioada în care Bogdan Licu a primit aceste împrumuturi, soția acestuia, care activează ca psiholog în cadrul Serviciului Român de Informații, a achiziționat două apartamente de lux în București, în valoare de... 325.000 de euro. Unul dintre aceste apartamente este situat în cartierul rezidențial ridicat, în spatele sediului IGPR, de către compania controlată de Nicolae Dumitru „Niro”, companie la care deține acțiuni și Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoș.
Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) a publicat pe SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț prin care arată că, în data de 16 octombrie, a atribuit, prin procedură simplificată, un contract vizând achiziția unui sistem de analiză spectrală comparativă a documentelor. Este vorba despre un sistem de examinare a documentelor cu posibilitatea evidențierii elementelor de siguranță și a eventualelor modificări ale structurii acestor acte. INEC urcase pe SEAP anunțul de participare la această procedură simplificată încă din data de 19 septembrie, când a fost întocmit și avizat caietul de sarcini.
Singura companie interesată să participe la această afacere a Institutului Național de Expertize Criminalistice s-a dovedit a fi SC MB Telecom LTD SRL, cu sediul în orașul Otopeni, județul Ilfov, care, de altfel, a și fost desemnată, în 16 octombrie, câștigătoarea contractului, în valoare de 570.000 de lei cu TVA (aproximativ 126.700 de euro).
Conform caietului de sarcini, despre care am făcut vorbire mai sus, destinația achiziției făcute de INEC este aceea a examinării documentelor, permițând vizualizarea și ilustrarea eventualelor modificări operate asupra acestora, contrafacerea sau eviențierea elementelor de siguranță. SC MB Telecom LTD SRL trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un sistem integrat de analiză optică și spectrală a documentelor, care să fie cuplat la un calculator, dotat cu accesorii cum ar fi: un analizator pentru caracteristicile de rezultate, un modul de citire a pașapoartelor electronice, a cardurilor și a altor documente, la care se adaugă computerul propriu-zis, cu monitor și tastatură, precum și o imprimantă laser color. Compania trebuie să mai pună la dispoziția INEC soft-ul specializat, un microscop stereoscopic cu cameră de captură a imaginilor în format digital, capabil să transmită imagini magnificate, iar termenul de garanţie a softului, a echipamentului și mentenanța trebuie să fie de minimum doi ani.
Afacerea imobiliară cu trustul lui Niro
Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerţului (ONRC), compania selectată să livreze INEC acest echipament, SC MB Telecom LTD SRL, a fost fondată de prosperul om de afaceri Mircea Tudor, originar din Afumați, județul Ilfov, domiciliat, în prezent, în Elveția. Potrivit unei încheieri de la Registrul Comerțului din anul 2015, Mircea Tudor împărțea capitalul social al companiei cu o anume Mariana Chiriță, domiciliată în Otopeni, și care, acum doi ani, a decis să-și cesioneze toate părțile sociale și să părăsească structura acționariatului. În acest sens, Mircea Tudor a controlat, în calitate de asociat unic, SC MB Telecom LTD SRL până în 2016, când a decis, la rândul lui, să iasă din firmă ca persoană fizică, cesionând tot capitalul social către compania elvețiană Tudor Scan Tech SA, pe care, de asemenea, o controlează.
SC MB Telecom LTD SRL este si societatea care, în data de 27 aprilie 2006, a încheiat, la Biroul Notarului Public Nicoleta Bucur, un antecontract de vânzare-cumpărare, cu SC Central Residential Park SA (companie controlată de Nicolae Dumitru, zis „Niro”, și, printre alții, inclusiv de Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoș), în vederea achiziționării unui apartament în complexul rezidenţial construit pe Aleea Circului, din Sectorul 2, în vechea curte aparținând sediului Inspectoratului General al Poliției Române. Ulterior, însă, în data de 28 septembrie 2007, SC MB Telecom LTD SRL cesionează, la același birou notarial, antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu SC Central Residential Park SA, în favoarea lui Dimitrie Bogdan Licu, acesta din urmă general adjunct al României. fiind nimeni altul decât actualul procuror
După cesiune, Bogdan Licu - dator vândut omului de afaceri
În declarația de avere depusă de Dimitrie Bogdan Licu, în 16 ianuarie 2009, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, reiese că magistratul avea datorii importante. Numai la Alpha Bank, Licu contractase, în 2005, cu scadență în 2020, suma de 39.000 de euro; în 2007, cu scadență în 2010, 24.000 de euro, iar în 2008 contractase două credite, scadente în 2038, unul în valoare de 150.000 de euro, iar celălalt în valoare de 60.000 de euro. În paralel, Bogdan Licu a luat un împrumut, în valoare de 125.000 de euro, scadent în anul 2014, de la patronul SC MB Telecom LTD SRL, Mircea Tudor, care controlează societatea care i-a cesionat, în 2007, antecontractul de vânzare-cumpărare.
În același document, Bogdan Licu arăta că deţine, prin intermediul soției sale, Monica Licu, psiholog în cadrul Serviciului Român de Informații, o casă de locuit, în suprafață de 250 de metri pătrați, cumpărată în anul 2007, un apartament de 90 metri pătrați în București, cumpărat în 2003, și alte două apartamente în București, cumpărate în anul 2008. Unul în suprafață de 113 metri pătrați, iar celalalt în suprafață de 100 de metri pătrați. Valoarea de impozitare, în lei, a acestor ultime două apartamente, menționată în declarația de avere, se ridică la suma de 325.000 de euro.
Coincidență sau nu, din declarația de avere depusă de același Bogdan Licu în data de 15 iunie 2011, în calitate de procuror la Parchetul București și membru permanent în CSM, reiese că magistratul, pe lângă suma de 125.000 de euro contractată ca împrumut de la Mircea Tudor, a mai luat de la acesta încă 200.000 de euro, pe care trebuie să îi restituie în anul 2020. Împreună, cele două sume fac exact 325.000 de euro, cât este valoarea de impozitare a celor două apartamente cumpărate de soția lui Bogdan Licu, în anul 2008.
În 2012, Bogdan Licu a fost detașat la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, perioadă în care a mai contractat un împrumut, în valoare de 100.000 de lei, scadent în 2018, de la City Bank. De la jumătatea anului 2013, Licu activează ca prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 2016, Mircea Tudor a cesionat pachetul de 100% din acțiunile firmei contractate de INEC în favoarea unei companii cu sediul în Elveția, pe care, de asemenea, tot el o controlează.
SRI și SPP, clienţi ai firmei MB Telecom LTD
Omul de afaceri Mircea Tudor, patronul SC MB Telecom LTD SRL, controlează sau a controlat, până anul acesta, direct nu mai puţin de 11 societăți comerciale. Este vorba despre SC Food Technology SRL, SC Food Distribution SRL, SC Qyanta Pharma SRL, SC Timberkraft SRL, MBT Promotion & Distribution SRL, SC MB Telecom SRL, SC Colmar 33 SRL, SC MBTECH Concept SRL, SC Inovi Smart Technologies SRL, SC Civim SRL sau SC Rosesabrini. Din majoritatea acestor companii, Mircea Tudor s-a retras în perioada 2016-2017, după ce DNA l-a pus sub acuzare.
Firma MB Telecom LDT SRL, implicată în tranzacția imobiliară cu familia Licu, dar și cea care a primit, de la INEC, contractul pentru sistemul de analizare spectrală a documentelor, este abonată la afaceri cu statul. Potrivit SEAP, începând cu anul 2007, compania în cauză a fost contractată de Serviciul de Protecție și Pază, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fosta CNADNR), Consiliul Județean Galați, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, Institutul pentru Tehnologii Avansate (SRI), Ministerul Finanțelor Publice, UM 0466 București, Autoritatea Națională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliției Române, Compania Națională de Aeroporturi București sau Regia Autonomă Aeroporturi Iași.
Pus sub acuzare într-un dosar vizând contracte cu Autoritatea Vămilor
Relația omului de afaceri Mircea Tudor cu parchetele din România nu este doar aceea de creditor. În 7 iunie 2016, DNA, prin Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupție, a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia, în calitate de asociat și administrator de firmă, pentru cumpărare de influență și evaziune fiscală. Acesta a fost obligat să achite și o cauțiune de un milon de lei. În același dosar, procurorii au început urmărirea penală și împotriva fostului avocat din Baroul Telorman, Liviu Ardeiaș, pentru trafic de influență. Potrivit actului de punere sub acuzare, procurorii spun că avocatul Liviu Ardeiaș, în perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011, a primit, în două tranșe, indirect, prin operațiuni comerciale fictive, 6 milioane de lei de la Mircea Tudor, pentru a interveni la anumiți funcționari publici, în vedera obținerii unor documente necesare adjudecării de către firma omului de afaceri a unor contracte cu Autoritatea Națională a Vămilor, contracte care vizau sisteme de securizare. Cele 6 milioane de lei reprezentau „comisionul” avocatului, ca procentaj din contractele încheiate cu Autoritatea Națională a Vămilor. Suma a fost încasată, ea fiind înregistrată în contabilitatea firmei lui Mircea Tudor ca și cheltuieli cu achiziții de prestări servicii fictive.
Interesant este faptul că avocatul Liviu Ardeiaș a mai fost trimis în judecată de DNA, în aprilie 2013, fiind condamnat definitiv în anul 2015 la șase ani de închisoare cu executare, pentru tentativă de înșelăciune. În 2016, acesta a mai primit cinci ani de închisoare într-un alt dosar, de evaziune fiscală.