Cele mai multe mame minore nu beneficiază de sprijinul familiei și întrerup școala, punându-și în pericol atât viața lor, cât și pe cea a copiilor, mai ales prin expunerea la riscul de sărăcie pe toată durata vieții. Studiile recente arată că majoritatea acestora nici măcar nu beneficiază de asistență medicală adecvată, mai ales în timpul sarcinii, neavând nici medic de familie. Pentru a le putea ajuta, mai multe ONG-uri derulează programe speciale de protecție și de reintegrare în societate a minorelor care devin mame.
Cel mai recent studiu al Organizației „Salvați Copiii” arată că una din trei gravide sau mame minore din România a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani și una din șase minore însărcinate nu a fost nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.
ONG-urile care au făcut cercetări în acest domeniu, în ultimii ani, trag un semnal de alarmă și în privința abuzurilor la care sunt supuse aceste minore, pentru că în cele mai multe cazuri tatăl copilului este adult, astfel încât fapta se încadrează la corupție de minori și pedofilie, însă fetele nu depun reclamații, pentru că devin dependente de abuzatori, din punct de vedere financiar
„Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare. Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani. România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, în timp ce în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă - Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri”, arată Organizația „Salvați Copiii”.
Gravide de la 10 ani
Deși există și situații și comunități în care nașterea copiilor la vârsta adolescenței este ceva firesc și femeile au atât sprijinul familiilor lor, cât și pe cel al comunității, în mediul rural, cazurile grave sunt mai multe și greu de gestionat de către instituțiile statului, mai ales acolo unde mama minoră provine dintr-o familie săracă, fiind născută, la rândul ei, de o mamă minoră.
Studiul realizat de ONG arată că în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. În România, unde un nou-născut din 10 are o mamă adolescentă - definiția adolescentei fiind acum modificată, astfel încât vârsta este calculată până la 20 de ani.
„Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani”, se precizează în studiul realizat de „Salvați Copiii”. Dar anul 2022 a fost unul cu record negativ în ultimii 6 ani, născându-se cu peste 1.000 de astfel de copii mai puțin decât în 2018, în România.
Programele de sprijin au dat rezultate
Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani - conform datelor Eurostat. Statisticile arată că în total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani. Datorită programelor de informare, în ultimii 6 ani, numărul copiilor născuți de mame minore a scăzut constant, diferența fiind de peste 1.000 de astfel de situații în minus, de la nivelul anului 2018 până în 2022: în anul 2018 s-au înregistrat 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani; în 2019 au fost 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani; în 2020 au fost 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani; în 2021 au fost 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani, iar în 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani - conform statisticilor Eurostat analizate de „Salvați Copiii”. Îngrijorător este cel de-al doilea indicator care arată că numărul copiilor născuți de mame cu vârsta sub 15 ani a rămas constant, între 725 și 749, în fiecare an.
Nivelul „pragului de sărăcie acută”
Studiul mai arată că majoritatea familiilor din care provin mamele sau gravidele minore se situează din punctul de vedere al veniturilor la nivelul pragului de sărăcie acută; 70% dintre gravidele minore și 52% dintre mamele minore declară că nu au nici un venit personal lunar, iar două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
Contrar așteptărilor, doar 40% dintre respondente s-au declarat etnie romă, 2% fiind de etnie maghiară și majoritatea (58%), de etnie română. Datele au fost culese exclusiv pe baza declarațiilor fetelor participante la sondajul de opinie. Datele studiului au fost făcute publice în 25 aprilie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Comisia pentru Sănătate din Senatul României.
Victimele pot apela la programele de ajutor
Printre propunerile Organizației „Salvați Copiii” pentru aceste cazuri se numără „creșterea capacității de monitorizare a fetelor și gravidelor minore, prin crearea de sisteme care să confere protecție a anonimatului și confort în recunoașterea sarcinii și asigurarea de consiliere pentru susținerea monitorizării medicale gratuite a dezvoltării intrauterine a copilului, luând în considerare faptul că una din șase fete minore gravide nu apelează nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii”.
Programul Salvați Copiii „Sănătatea mamei și a copilului” cuprinde o serie de măsuri pentru facilitarea accesului la servicii medicale pentru gravide și copii: implicarea echipelor integrate de specialiști (asistenți medicali și asistenți sociali) pentru identificarea cazurilor vulnerabile din comunitățile rurale și sprijinirea în vederea accesării serviciilor medicale și sociale, asigurarea accesului la nutriție și igienă adecvată, sesiuni de consiliere și informare de grup, caravane medicale organizate periodic în zone defavorizate, sprijinirea medicilor de familie din mediul rural cu echipamente medicale pentru asigurarea consultațiilor la nivel local, program de informare și sprijinire a gravidelor cu ajutorul Cutiei Bebelușului pe modelul finlandez, informarea mamelor din maternități, realizarea de cercetări și analize pentru atragerea atenției asupra problemelor cu care se confruntă mamele, gravidele și copiii din mediul rural.
Din 2010, echipa Salvați Copiii România, susținută de specialiști locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari), a creat o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate.
Din 2010, 375.000 de mame și gravide din comunități rurale din 20 de județe și din maternitățile din toată țara au primit sprijin pentru accesarea serviciilor medicale și sociale și au fost informate cu privire la îngrijirea nou-născuților, în timp ce 52.500 de copii 0-5 ani au beneficiat de servicii socio-medicale integrate. 22.000 de adolescenți și părinți au participat la sesiuni de informare individuale și de grup.