Informația a fost povestită, în 2019, de Petre Lăzăroiu, de față fiind și judecătoarea Mona Pivniceru. Mai mult, Daniel Morar însuși a fost abordat de un colonel SPP, care i-a atras atenția că „trebuie făcute demersuri ca Valer Dorneanu să nu devină președintele Curții”. Apoi, i-a precizat că se lucrează la „o combinație”, iar treaba membrilor CCR este „să o aleagă pe Livia Stanciu președintă”.
În cartea „Putea să fie altcumva”, scrisă de fostul judecător CCR Daniel Morar, sunt făcute dezvăluiri incendiare despre Livia Stanciu, ex-președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Nu era încă judecător al Curții în februarie 2016, când scoseserăm propriu-zis serviciile din legislația penală, însă, în toate deciziile noastre ulterioare, s-a manifestat ca un apărător al acestora. Nu aș putea spune că era ceva singular la ea, pentru că ceea ce ieșea în evidență în personalitatea sa era atașamentul teribil față de organele statului, în special față de instituțiile de forță. Era președintele instanței supreme când se declarase public partener al procurorilor DNA, ceea ce a trezit stupoare și numeroase critici din partea celor care se așteptau ca un judecător să nu fie partenerul nimănui”, povestește Morar.
Acesta adaugă că „în numeroasele dispute pe care le-am avut în cei șase ani în care am fost colegi, Livia Stanciu s-a conturat pe de-a întregul. Ori de câte ori, prin deciziile sale, Curtea tăia sau atenua puterile unei instituții de forță, colega mea dădea impresia că pierde personal ceva. Dacă avea de ales între drepturile și libertățile cetățenilor și puterile autorităților statului, opta negreșit pentru conservarea celor din urmă”.
Alegerile din 2016
În continuare, fostul judecător CCR povestește că „deliberările cu ea (Livia Stanciu – n.red.) erau extrem de obositoare, iar în cauzele cu miză ne considera vinovați încă de la începutul discuțiilor. Apărea în sală încruntată, supărată, preocupată și voia ca noi să vedem asta. (…) În aceeași notă se înscrie modul în care, în 2016, s-a încercat impunerea sa ca președinte al Curții Constituționale. Procedura legală prevede ca fiecare dintre cele trei grupe de judecători, formate prin numirea de către cele trei autorități publice, președintele României, Senat și Camera Deputaților, să desemneze un singur candidat pentru funcția de președinte al Curții. Livia Stanciu, care tocmai își începuse mandatul de judecători CCR, Petre Lăzăroiu și cu mine alcătuiam grupa celor numiți în funcție de președintele României, așa că doar unul dintre noi putea fi nominalizat pentru alegerile care urmau în Plenul Curții”.
Petre Lăzăroiu s-a retras din cursă
„L-am anunțat pe Petre Lăzăroiu (…) că eu nu candidez și că îl pot susține pe el, dar, în mod surprinzător, acesta m-a anunțat că nici el nu va candida și că o va susține pe Livia Stanciu. În discuția dintre noi trei, colega noastră ne-a anunțat că vrea să ajungă președinta Curții la rugămintea foștilor ei colegi de la ÎCCJ, care i-au cerut să vină și să pună lucrurile în ordine la Curtea Constituțională. În Plen, Livia Stanciu l-a avut contracandidat pe Valer Dorneanu (…). La dezbaterile privind cele două candidaturi, colegii i-au atras atenția Liviei Stanciu că nu este uzual ca un judecător abia numit în mandat să candideze pentru funcția de conducere, însă ea a replicat că legea îi dă voie și că asta va face”, precizează fostul judecător. Acesta își amintește că Livia Stanciu „a pierdut la vot, Dorneanu devenind președinte cu cinci voturi. (…) Judecătorii avuseseră de ales între o persoană cu un pregnant trecut politic (…) și un fost magistrat care se declarase partener al instituțiilor de forță ale statului. L-au ales pe primul”.
Două servicii secrete au făcut presiuni pe judecători pe cine să aleagă la conducerea Curții
De departe, cea mai interesantă dezvăluire făcută de Daniel Morar reprezintă o istorie din anul 2019, în care au existat și martori, unde este devoalată intervenția a două servicii secrete pentru sprijinirea Liviei Stanciu.
„La sfârșitul mandatului său, în 2019, Petre Lăzăroiu (FOTO) m-a lămurit cu cele întâmplate cu trei ani în urmă. Mă aflam împreună cu el în biroul Monei Pivniceru, după o altă reprezentație acuzatoare a Liviei Stanciu din plenul Curții, iar colegul meu, obosit și iritat, ne-a spus că îi pare rău că a votat-o atunci, a făcut-o pentru că fusese sunat expres de conducerea SRI, care i-a cerut să o sprijine pentru președinția Curții”, scrie Daniel Morar în cartea sa.
De altfel, fostul judecător CCR a luat direct contact cu aceste presiuni. „Un alt ofițer, al altui serviciu secret, depusese strădanii în aceeași direcție. Un colonel al Serviciului de Protecție și Pază, care era de ani buni aghiotantul președinților Curții, mă abordase în perioada premergătoare alegerilor să-mi spună că trebuie făcute demersuri pentru ca Valer Dorneanu să nu ocupe această funcție. Mi-a spus că a vorbit și cu alți judecători ai Curții și că mă va ține la curent cu demersul său. Doar îl ascultam. În ajunul alegerilor, m-a informat că el «crede că îi iese combinația», astfel că «noi o vom putea alege președinte pe Livia Stanciu». L-am întrebat intrigat cum a ajuns la această soluție și i-am cerut să-și vadă de treabă”, mai dezvăluie Daniel Morar.
Fost consilier de stat la Cotroceni: Pahonțu a ajutat-o pe Livia Stanciu să-și ia casă de la RA-APPS
Un fost consilier de stat la Administrația Prezidențială, din timpul mandatelor lui Traian Băsescu, Raluca Boboc, vine în completarea lui Daniel Morar și aruncă, printr-o postare făcută, ieri, pe Facebook, o altă „bombă” despre relația Liviei Stanciu cu Serviciul de Protecție și Pază
„Se miră lumea, inclusiv domnul judecător Daniel Morar, în cartea pe care a lansat-o recent, că SPP-ul domnului Pahonțu (generalul Lucian Pahonțu, directorul SPP – n.red.) s-a implicat direct în jocurile pentru alegerea Liviei Stanciu în funcția de președinte al CCR. Păi doamna Stanciu era de ani buni protejata SPP-ului. Poate îl sună cei din presă pe domnul Pahonțu să le povestească și lor, așa cum mi-a povestit și mie când eram consilier la Cotroceni, cum s-a implicat SPP și domnul Pahonțu, la solicitarea doamnei Livia Stanciu, să o ajute să își cumpere casa de la RA-APPS, deoarece doamna se temea că Gigi Becali va participa la licitație și îi va câștiga casa. Justiție+SPP=Love”, postează pe contul său de socializare fostul consilier de stat la Departamentul de Analiză și Planificare din cadrul Administrației Prezidențiale.
Guvernul precizează că judecătorul CCR e doar chiriaș
Potrivit declarației de avere pe care Livia Stanciu a depus-o, anual, atât ca președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și ca judecător al Curții Constituționale, aceasta deține în proprietate o singură locuință. Este vorba despre un apartament, la Galați, cu suprafața de 57,63 de metri pătrați, cumpărat în anul 1992.
În urmă cu nouă ani însă, presa dezvăluia că Livia Stanciu, în calitatea ei de președintă a ÎCCJ, a primit, prin grija Guvernului, de la RA-APPS o locuință de serviciu în Capitală, compusă din cinci camere de locuit și o cameră de serviciu, în suprafață totală de 213,56 de metri pătrați. La acel moment, se aflase și prețul chiriei pe care, teoretic, Livia Stanciu trebuia să o achite lunar pentru acest imobil – 699,3 lei. Însă este posibil ca Guvernul să-i fi decontat această cheltuială, până la limita de 1.550 de lei pe lună.
Surse din cadrul Guvernului României au precizat, pentru „Jurnalul” că, până în prezent, nu există nicio cerere prin care Livia Stanciu să fi solicitat cumpărarea vreunei locuințe de la RA-APPS, ea fiind doar chiriaș într-un astfel de imobil.
Venituri de 11.656 de euro pe lună
Revenind la declarațiile de avere ale Liviei Stanciu, ultimul astfel de document a fost completat în data de 10 iunie 2022.
Conform acestei declarații, Livia Stanciu, fostă șefă a Înaltei Curți și actual judecător al Curții Constituționale, a realizat, în ultimul an fiscal, venituri în sumă totală de 691.753 de lei, ceea ce înseamnă, lunar, venituri în cuantum de 57.646 de lei (11.656 de euro). Ca judecător CCR a realizat venituri salariale de 290.640 de lei, de la Casa de Pensii București a realizat venituri de 396.734 de lei, iar de la ÎCCJ a realizat venituri, reprezentând diferențe salariale restante, de 4.379 de lei.