După primul trimestru al anului, cele 1.370 de societăţi şi regii unde statul şi administraţiile locale erau acţionarii unici sau majoritari au lăsat în urmă datorii de 3,15 miliarde de lei. Dintre acestea, aproape 2,5 miliarde de lei erau datorii pe care unităţile respective le aveau tot către stat. În ciuda acestor rezultate, statul nu se grăbeşte să-şi restructureze companiile pe minus sau să le închidă pe cele pentru care contabilizarea pierderilor a devenit o obişnuinţă generată de clemenţa „patronului”. Performanţele financiare dezastruoase ale economiei ghidonate de stat au fost însă răsplătite cu salarii care au totalizat 3,7 miliarde de lei în primele trei luni ale anului.
Potrivit datelor statistice ale Ministerului Finanţelor, la sfârşitul primului trimestru al anului, erau active 205 societăţi unde statul era acţionar unic sau majoritar. Managementul asigurat de oamenii numiţi de acesta a lăsat însă de dorit, în condiţiile în care unităţile au închis trimestrul pe roşu. Situaţia a fost asemănătoare şi în cazul unităţilor gestionate de administraţiile locale, dar cu diferenţa că, deşi sunt mult mai multe ca număr, au înregistrat datorii mai mici.
Companiile cu capital de stat sau majoritar de stat au avut venituri totale de 11,05 miliarde de lei şi cheltuieli de 9,07 miliarde de lei. Profitul brut de 1,97 miliarde de lei raportat este unul aparent pentru că aceste unităţi înregistrau plăţi restante de 4,05 miliarde din care 2,12 miliarde de lei către bugetul general consolidat al statului. În ceea ce îi priveşte pe cei 900 de operatorii economici care aparţin administraţiilor locale, ei au avut venituri totale de 2,27 miliarde de lei, cheltuieli de 2,26 miliarde de lei, raportând astfel un profit minuscul de 10 milioane de lei. Dacă avem însă în vedere că aveau şi plăţi restante la 31 martie 2018 în valoare de 1,17 miliarde de lei, atunci vorbim, de fapt, de o pierdere care sare de un miliard de lei. În acest caz, dezastrul financiar coordonat de administraţiile publice locale loveşte mai tare în mediul privat pentru că furnizorii acestor unităţi aveau de recuperat 907 milioane de lei, iar restanţele faţă de bugetul general consolidat al statului era de aproape 267 de milioane de lei.
261.389 de salariaţi lucrau în cele 1.370 de societăţi şi regii în care statul şi administraţiile locale sunt proprietari.
Statul vrea să-şi întindă aripa falimentară
Recent, Executivul a venit cu o propunere de modificare a Legii insolvenţei după ce a constatat că statul recuperează prea puţin din datoriile pe care companiile care apelează la această procedură le au. Drept care s-a gândit că ar fi foarte bine ca el, statul, să devină acţionar la aceste companii cu probleme prin transformarea creanţelor în acţiuni. De ce crede însă statul că ar putea gestiona problemele acestor societăţi când datele financiare ale celor 900 de companii legate acum ombilical de el ne arată de ce este capabil? Sub administrarea sa, foarte multe dintre cele 900 de societăţi sunt de mult în faliment, dar trăiesc doar din considerente care nu au nicio legătură cu raţiunile economice, ci mai degrabă cu cele electorale şi cele de protecţie socială.
La sfârşitul anului trecut, erau active 1.476 de societăţi şi regii patronate de stat şi administraţiile publice locale, în care lucrau 272.719 persoane. Ele au raportat un profit brut, după plata datoriilor restante, de circa 3 miliarde de lei.
Inspectorii ANAF continuă să ocolească sectorul economiei de stat, înglodat în datorii, iar directorii acestor societăți şi regii sunt puşi în funcție pe criterii care ţin mai degrabă de afilierea politică decât de competenţa profesională