Perspectiva intrării în impas pe o durată nelimitată provoacă în aceste zile, în special în rândul oficialităților europene, teama că Ucraina ar putea să rămână un imens câmp de luptă și o uriașă sursă de instabilitate continentală și globală, în lunile sau chiar în anii care vor urma.
Securitatea energetică și criza alimentară au devenit cele mai urgente motive de îngrijorare, într-un moment în care eforturile lumii de a se reface după pandemia de coronavirus, precum și lupta pentru combaterea efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice a lăsat deja urme adânci asupra economiei mondiale. În acest context, o eventuală deciziei a Rusiei de escaladare a conflictului ar crește și mai mult riscul unei instabilități pe scară extinsă.
Nimeni nu cedează
SUA și aliații lor asigură un flux constant de armament în Ucraina pentru a menține în luptă un stat invadat de o superputere militară ca Rusia.
Potrivit analiștilor occidentali, deși Kievul rezistă în fața ofensivei rusești, această infuzie de ajutoare militare trebuie să continue pentru ca forțele ucrainene să încerce să recucerească teritoriile ocupate de armata lui Putin și, eventual, să-i alunge în cele din urmă din țară pe agresori, într-o victorie finală.
Deși Putin nu a dat încă semnalul intensificării invaziei - fie prin decretarea unei mobilizări generale, fie printr-un ordin de utilizare a arsenalului neconvențional - liderul de la Kremlin nu a lăsat niciun moment impresia că ar vrea să renunțe la războiul său din Ucraina.
Același lucru este valabil și pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care susține acum că țara sa va respinge invazia Rusiei și, în plus, va recâștiga controlul asupra Crimeei, precum și a altor zone pe care trupele Moscovei le-au ocupat prin forță, începând din 2014.
„Este foarte greu de anticipat cum s-ar putea obține o soluție negociată în acest moment!”, remarca recent Ian Kelly, fost ambasador al SUA în Georgia, o altă fostă republică sovietică pe teritoriile căreia Rusia a pus ochii de mai multă vreme. „Nu există nicio șansă ca Ucraina să facă un pas înapoi. Ei cred că vor câștiga!”, a afirmat Kelly, citat de AP.
În același timp, fostul diplomat a susținut că, indiferent de erorile de calcul făcute de Putin cu privire la puterea și voința de rezistență a Ucrainei sau la unitatea și hotărârea aliaților NATO de a acționa contra Moscovei, liderul de la Kremlin nu poate accepta o înfrângere sau orice altceva în afara unui scenariu prin care să pretindă că a repurtat un succes.
„Ar fi o sinucidere politică pentru Putin să se retragă” din Ucraina, a comentat Kelly. „Niciuna dintre părți nu este dispusă să se oprească din luptă și, foarte probabil, rezultatul va fi un război care va dura câțiva ani. În acest caz, Ucraina ar fi o rană supurândă, în mijlocul Europei”, a adăugat el.
Nici Casa Albă nu are idei, dar știe ce vrea
Între timp, oficialitățile de la Washington, în frunte cu președintele Joe Biden, par de acord cu afirmația că Occidentul se află în fața unei situații imposibile, deși secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, declara, luna trecută, că intenția administrației SUA este nu doar aceea de a ajuta Ucraina, ci și de a „slăbi” Rusia, până într-un punct în care Moscova nu mai reprezintă o amenințare pentru nimeni.
Putin „nu are o cale de ieșire în acest moment și încerc să-mi dau seama ce facem în legătură cu asta”, a recunoscut însuși șeful Casei Albe, la începutul săptămânii. Cu puțin timp înaintea acestei afirmații, Biden solicitase Congresului SUA să aprobe un pachet de 40 de miliarde de dolari, în vederea acordării unui nou ajutor militar și umanitar pentru Ucraina.
Negocieri aproape imposibile
În aceste condiții, numeroși lideri și analiști occidentali se întreabă, de câteva săptămâni, ce este de făcut pentru deblocarea crizei. Președintele francez, Emmanuel Macron, pare singurul care mai insistă asupra unei înțelegeri negociate, ce ar putea salva aparențele atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina.
„Vom avea o pace de construit mâine, să nu uităm niciodată acest lucru!”, afirma Macron, la începutul săptămânii. „Va trebui să facem acest lucru cu Ucraina și Rusia la masa tratativelor. Sfârșitul discuției și al negocierii va fi stabilit de Ucraina și Rusia. Dar acest lucru nu se va realizare prin negare, nici prin excluderea reciprocă, nici măcar prin umilință!”, mai preciza șeful statului francez.
Oficialii americani nu sunt însă foarte siguri de scenariul promovat de președintele Macron, deși admit că finalul crizei va depinde de Ucraina.
„Strategia noastră este de a ne asigura că Ucraina iese victorioasă din această situație”, a spus, cu trei zile în urmă, Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. „Ucraina va face acest lucru la masa negocierilor. Scopul nostru este de a consolida poziția Ucrainei la tratative, în timp ce continuăm să provocăm Federației Ruse costuri tot mai mari”, a adăugat el.
Concesii primejdioase
Miza ridicată a incertitudinii în privința a ceea ce ar putea înseamna o Ucraină „victorioasă” a alarmat însă oficialitățile dintr-o serie de capitale europene, în special pe cele din statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, care sunt membre ale NATO, se învecinează cu Rusia și par extrem de îngrijorate de posibilele viitoare intenții agresive ale Moscovei.
Pentru națiunile baltice și alte state aflate în flancul estic al NATO amenințarea este una reală, iar amintirile ocupației și dominației sovietice sunt încă vii. Eventualele concesii față de Rusia, în Ucraina, nu vor face decât să-l încurajeze pe Putin să atace și mai mult, înspre vest, susțin aceste țări.
„Încă nu putem vorbi despre stadiul final” al războiului, a avertizat ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat agenției AP. El a precizat că orice concesie teritorială în Ucraina ar inaugura o lume în care „ordinea bazată pe reguli” a fost înlocuită cu „ordinea bazată pe legile junglei”.
Landsbergis a sugerat statelor occidentale să clarifice, prin declarații publice, ce ar însemna un „succes” pe frontul ucrainean, întrebându-se care ar fi, de fapt, „victoria reală”. „Care ar fi scenariul pe care ni l-am dori?”, s-a mai întrebat șeful diplomației lituaniene.
Spre deosebire de liderii americani și de cei ai altor țări membre ale NATO, Landsbergis a fost extrem de direct în declarațiile sale contra Kremlinului și a cerut ca Putin să fie înlăturat din funcția de președinte al Rusiei. El consideră că schimbarea regimului de la Moscova este singura modalitate de a proteja securitatea europeană și occidentală pe termen lung.
„Venind din partea mea, este mult mai ușor să spun că avem nevoie de o schimbare de regim în Rusia, așa că am fost destul de tranșant și deschis în această privință!”, a spus ministrul lituanian. „Poate că pentru Statele Unite este mult mai dificil să fie deschise în legătură cu acest subiect, dar totuși, la un moment dat, trebuie să vorbim și despre asta, deoarece este foarte important”, a adăugat el.