Numărul persoanelor care au intrat în contact cu animalele bolnave sau au consumat carne în focarul de rabie de la Zvoriştea a crescut de la 13 la 23, a declarat presei, miercuri, adjunctul DSVSA Suceava, Ioan Corduneanu.
Potrivit acestuia, în exploataţia din Zvoriştea, unde s-a înregistrat un focar de rabie la bovină, există suspiciuni de rabie la alte două animale, respectiv la o vacă sacrificată pe 13 octombrie şi la un viţel care a murit la o zi după declararea focarului.
Corduneanu a arătat că, la o exploataţie din Zvoriştea, a fost declarat un focar de rabie la o bovină după ce, în urma analizelor efectuate la Laboratorul DSVSA Suceava pe probele prelevate de la animalul bolnav s-a depistat virusul rabic, diagnosticul de rabie fiind confirmat şi de laboratorul central al ANSVSA.
El a spus că, în cadrul anchetei epidemiologice, s-a constatat că o altă bovină din aceeaşi exploataţie a fost sacrificată pe 13 octombrie, carnea fiind păstrată de proprietar în congelator, iar un alt viţel a murit, pe 2 noiembrie, la o zi după ce fusese suspicionată rabia la o altă bovină.
Potrivit lui Corduneanu, s-au prelevat probe biologice atât de la viţel, cât şi de la vaca sacrificată pe 13 octombrie, iar în urma analizelor efectuate la Laboratorul DSVSA Suceava s-a confirmat prezenţa virusului rabic în ambele cazuri, aşteptându-se confirmarea bolii şi de către laboratorul central al ANSVSA.
Corduneanu a spus că s-a instituit carantina în exploataţia din Zvoriştea încă de la confirmarea primului caz de rabie la bovină, iar toate celelalte animalele din gospodărie, inclusiv câinii comunitari din zonă, au fost vaccinate antirabic şi vor fi monitorizate timp de o lună de zile.
Totodată, cadavrele celor două animale, cât şi carnea provenită de la bovina sacrificată în luna octombrie au fost dirijate spre incinerare la o unitate specializată.
Adjunctul DSP Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a confirmat că numărul contacţilor cu animalele bolnave din Zvoriştea a ajuns la 23, din totalul acestora 21 urmând tratament antirabic, iar în cazul a şapte dintre aceştia, care au venit în contact direct cu probe biologice la risc, s-a administrat şi ser antirabic.
Potrivit lui Zorescu, dintre cele 21 de persoane aflate în tratament, patru sunt copii, iar doi sunt medici veterinari.
Zorescu a precizat că una dintre cele 23 de persoane a refuzat tratamentul antirabic, dând o declaraţie pe proprie răspundere, iar o alta nu s-a prezentat la spital pentru tratament.
Totodată, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Mihai Ardeleanu, a declarat într-o conferinţă de presă, miercuri, că s-a efectuat tratamentul în conformitate cu prerogativele de tratament stabilite de profesorul universitar Adrian Streinu Cercel de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ''Matei Balş'' din Bucureşti, care a recomandat printr-o adresă că, în absenţa cunoaşterii unui risc rabigen pentru fiecare persoană din rândul contacţilor, s-a propus o schemă maximală de tratament, la zilele 0, 3, 14, 21, 28 şi 90, schemă ce combină recomandările aprobate de OMS.
''Această schemă se aplică persoanelor care nu sunt bolnave, dar au intrat în contact cu animalul la care s-a certificat prezenţa virusului rabic, astfel încât aceste persoane să nu ajungă să fie bolnave'', a spus Ardeleanu.
Fiolele de ser antirabic solicitate de SJU Suceava au fost trimise unităţii spitaliceşti sucevene de Unifarm sâmbătă, serul fiind administrat în cazul a şapte persoane. AGERPRES